Spațiul care, la propriu, nu se vede, cel aflat sub nivelul solului, a devenit o soluție tot mai des întâlnită în proiectele de arhitectură și dezvoltare imobiliară. Fie că vorbim de demisoluri locuibile sau de subsoluri tehnice ori pentru parcare, aceste niveluri joacă un rol esențial în optimizarea suprafețelor, eficiența funcțională și, uneori, chiar în obținerea autorizațiilor.
Dar cât de frecvent sunt ele integrate în construcțiile din România? Și pentru ce scopuri?
Cifrele din piață: demisoluri vs. subsoluri
Potrivit datelor Victa.ro, în perioada ianuarie – iunie 2025 au fost identificate:
- 1.279 de proiecte cu demisol, cu o valoare totală estimată pe șantier de 21,03 miliarde RON
- 2.838 de proiecte cu subsol, care totalizează 71,81 miliarde RON în execuție sau planificare.
Așadar, subsolul este de peste două ori mai frecvent în proiectele analizate și implică investiții de peste trei ori mai mari decât demisolul, o diferență care ne spune din start ceva important: nu toate spațiile subterane sunt egale, iar scopurile lor sunt diferite.
Unde se construiește cel mai mult sub pământ?
Proiecte cu demisol:
- Cluj – 159
- București – 129
- Constanța – 98
- Suceava – 68
Proiecte cu subsol:
- București – 523
- Cluj – 372
- Constanța – 263
- Timiș – 169
Este clar că Bucureștiul și Clujul domină piața proiectelor subterane, ceea ce reflectă densitatea urbană ridicată, cererea mare de locuințe și nevoia de optimizare a terenurilor disponibile.
Ce tipuri de clădiri folosesc aceste spații?
Proiectele cu demisol sunt, în cea mai mare parte, rezidențiale, peste 60% din totalul înregistrat. Este o alegere logică: demisolul poate fi mai ușor adaptat la funcțiuni locuibile (garsoniere, spații de birou, comerciale), mai ales când terenul este în pantă sau într-o zonă unde regimul de înălțime este limitat.
Distribuția proiectelor cu demisol:
- 784 proiecte rezidențiale private
- 203 sociale & comunitare
- 198 hoteluri și spații de relaxare
- 154 retail
- 119 birouri și comercial
- 113 medicale
- restul: industriale, infrastructură, utilități
La polul opus, subsolurile apar frecvent în proiectele de tip:
- ansambluri mari rezidențiale,
- centre comerciale,
- clădiri de birouri și hoteluri,
- spitale sau instituții publice.
Asta se traduce printr-o nevoie clară de spațiu tehnic, parcare subterană și funcționalitate pe verticală.
Distribuția proiectelor cu subsol:
- 1.872 rezidențiale
- 457 sociale & comunitare
- 437 retail
- 386 birouri/comercial
- 368 hotel & relaxare
- 183 medical
- restul: industrial, infrastructură, utilități
Nou, renovat sau extins?
Demisolul apare în principal în proiectele noi, 1008 din 1279. La fel și subsolul, integrat în 1991 din cele 2838 de proiecte înregistrate. Totuși, este interesant să observăm că renovările și extinderile nu sunt neglijabile, semn că există un trend de adaptare a clădirilor existente prin adăugarea sau modernizarea acestor niveluri inferioare.
De ce contează aceste spații?
Avantajele demisolului:
- Este mai ieftin decât un subsol complet;
- Permite acces la lumină naturală, deci poate fi locuibil;
- Este o alegere bună în zone înclinate, unde parterul „devine” demisol pe o parte;
- Poate crește valoarea unui imobil rezidențial fără costuri mari de structură.
Avantajele subsolului:
- Oferă spațiu suplimentar esențial în proiectele mari: parcări, spații tehnice, adăposturi;
- Optimizează suprafața construită la sol, mai ales în zone urbane aglomerate;
- Este esențial pentru clădirile care doresc să respecte cerințele de urbanism fără a sacrifica funcționalitatea.
Concluzie: spațiile subterane nu sunt o opțiune, ci o strategie
Fie că vorbim de un bloc de apartamente din Cluj cu demisol locuibil, fie de un ansamblu mixt din București cu două niveluri de subsol pentru parcare și spații tehnice, utilizarea inteligentă a spațiilor subterane este deja o normă în dezvoltarea urbană modernă.
Pe termen lung, aceste soluții contribuie nu doar la eficiență și funcționalitate, ci și la sustenabilitatea economică a proiectelor.
Citește și:
