Din 24 iulie și până duminică, 11 august 2024, Paris va găzdui mult așteptatele Jocuri Olimpice de vară. Pentru cea de-a 33 ediție, aproape 15 milioane de oameni se vor bucura de 32 de sporturi, 329 de evenimente pe parcursul a 18 zile de competiție în 41 de locații olimpice. Spectatorii vor vizita cu toate astea un oraș cu mult diferit de cel în urmă cu un deceniu.

Asta pentru că s-a dat startul a mai multor campanii de a face Parisul mai ecologic, de la reducerea dependenței de mașini, la decizia de a nu instala aere condiționate în complexul unde vor sta mii de sportivi și oficiali pe toată perioada Olimpiadei. În efortul organizatorilor de a găzdui ceea ce ei numesc ,,cele mai verzi Jocuri Olimpice vreodată”, controversele nu au încetat să apară. Un număr tot mai mare țări intenționează să ofere sportivilor unități portabile, iar SUA este una dintre ele.

Hidalgo, care este împotriva țărilor care vor să își aducă propriile unități, a punctat la începutul anului că organizatorii de la Paris nu vor schimba cursul acestei acțiuni. Aceasta a declarat că ,,trebuie să avem încredere în știință din două puncte de vedere. Primul este ceea ce oamenii de știință ne spun despre faptul că suntem în pragul unei prăpastii. Toata lumea, inclusiv sportivii, trebuie să fie conștienți de acest lucru. Și în al doilea rând, trebuie să avem încredere în oamenii de știință atunci când ne ajută să construim clădiri într-un mod sobru, care ne permite să facem față căldurii fără aer condiționat.”

În ciuda angajamentelor evenimentului față de protecția mediului și utilizarea sustenabilă a resurselor de energie, Parisul a cedat presiunilor. Satul Olimpic urmează să fie dotat cu 2500 de unități temporare de aer condiționat până la sosirea sportivilor la sfârșitul acestei luni. 

Complexul fusese construit în idea de a fi un exponent viu al tehnologiilor ecologice, dispunând de un sistem de răcire geotermală care utilizează apă rece pompată de la mari adâncimi din sol. Cu 7000 de camere, sistemul de răcire geotermală garanta temperaturi cu cel puțin 6 grade Celsius mai mici în interior decât afara. Cu toate astea, organizatorii au ajuns la un compromis, și le-a permis echipelor să comande unități de aer condiționat portabile pe cheltuiala lor proprie.

Marea Britanie, Italia, Germania, Canada, și Japonia își asumă costurile de aer condiționat

„Apreciem inițiativa de a nu avea aer condiționat din cauza amprentei de carbon, însă acestea este o competiție de talie mondială. Nu mergem la picnic”, a declarat anul trecut președintele Comitetului Olimpic al Australiei, Matt Carroll.

Marea Britanie, Italia, Germania, Canada, și Japonia își vor asuma costurile de aer condiționat folosit de sportivii lor, oferindu-le un potențial avantaj țărilor mai sărace care nu își pot permite această cheltuială. Principalul organizator Tony Estanguet a apărat însă decizia de a nu instala aer condiționat în toate zonele de luat masa, declarând că ,,am găsit un compromis bun între menținerea unei temperaturi optime și reducerea emisiilor de carbon. Aceasta a fost una dintre principalele provocări ale ediției de anul acesta de la Paris a Jocurilor Olimpice”

Dacă privim în urmă la Jocurile Olimpice de vară din 2021 de la Tokyo, numeroși concurenți au leșinat și vărsat la linia de sosire, fiind în cele din urmă transportați în scaune cu rotile și exprimându-și teama că ar putea muri din cauza căldurii.

Anul trecut, Franța a înregistrat peste 5000 de decese datorită căldurii extreme, iar astfel Parisul dens populat și-a luat titulatura de orașul european cu cel mai mare risc de decese cauzate de căldură. Un raport îngrijorător avertizează că temperaturile ridicate ar putea fi o amenințare mortală pentru olimpicii din acest an.

Scădere de 40% a poluării aerului

Pornind de la lansarea conceptului de ,,oraș de 15 minute” inspirat de Carlos Moreno, profesor la Universitatea Paris 1 Panthéon-Sorbonne și fost consilier Hidalgo, Parisul a blocat accesul mașinilor pe mai mult de 100 de străzi, a triplat taxele de parcare pentru SUV-uri, a construit peste 1,300 kilometri de piste pentru biciclete, și a eliminat aproximativ 50,000 de locuri de parcare. Prin asumarea acestor schimbări majore, s-a ajuns la o scădere de 40% a poluării aerului.

Dincolo de poluare, vehiculele au o contribuție semnificativă la încălzirea globală, astfel crește și nevoia de reforme a transporturilor. Deși ideile Parisului nu sunt neapărat noi, fiindcă alte orașe precum Amsterdam au aprobat reglementări mult mai stricte cu zeci de ani în urmă, capitala franceză rămâne o sursă de inspirație pentru modul în care putem răspunde schimbărilor climatice.