Investiția în infrastructură este întotdeauna o alegere optimistă. În ultimii ani, se investește considerabil în dezvoltarea infrastructurii aeroportuare, pentru a face față creșterii traficului de pasageri, dar și pentru a îmbunătăți conectivitatea cu destinații internaționale.

Însă în ciuda investițiilor semnificative în acest domeniu, încă ne confruntăm cu unele dificultăți. Intrarea României în spațiul Schengen cu frontierele aeriene a adus, pe lângă beneficii, și provocări pentru cele mai frecventate aeroporturi. Dublarea fluxul de marfă și de pasageri în următorul deceniu, dar și necesitatea ridicării nivelului de siguranță în contextul geo-politic actual fac investițiile în infrastructura aeroportuară mai mult decât necesare.

CEO-ul Kadra, Octavian Fanea, a declarat în urmă cu două luni că “intrarea României în spațiul Schengen aerian a urgentat procesul de modernizare a aeroporturilor internaționale românești astfel încât să poată primi un flux aproape dublu de persoane.”

Tendințe și provocări în industria aeroportuară

Cele mai recente tendințe și provocări din industria aeroportuară se concentrează pe teme de actualitate, precum inovația tehnologică, sustenabilitate, siguranța și experiența pasagerilor. Implementarea sistemului Entry/Exit, care se dorește a fi operațional din luna octombrie a acestui an, reprezintă una din marile provocări. Acesta este un sistem automatizat pe care UE îl va folosi pentru monitorizarea automată a trecerilor frontierei și va funcționa doar la frontierele externe ale UE.

În plus, provocările climatice și tehnologice afectează și ele modul în care sistemele noastre de infrastructură funcționează, dar și pun sub semnul întrebării capacitatea de a gestiona și de răspunde la ele. De exemplu, implementarea FIT for 55 reprezintă o provocare majoră. Acesta implică strategii pentru reducerea emisiilor de carbon până în anul 2030 cu cel puțin 55% față de nivelurile înregistrate în 1990.

Industriile de infrastructură au nevoie și de o serie de muncitori calificați pentru proiectarea, construirea și operarea rețelelor critice. Chiar dacă s-ar putea oferi salarii și oportunități mai bune, problemele de recrutare, pregătirea inflexibilă și reținerea insuficientă a angajaților la locul de muncă seacă pe zi ce trece canalul de talente.

Mai mult de 25% din forța de muncă actuală din infrastructură va trebui înlocuită în următorul deceniu, iar mai mult de 10% din forța de muncă actuală din diverse domenii va trebui înlocuită în fiecare an, din cauza pensionării și a schimbării locului de muncă.

Dezvoltarea aeroporturilor din țară: câte proiecte monitorizează Victa de la începutul anului?

Guvernul român a lansat recent un program de investiții în infrastructura de transport, ce implică și dezvoltarea aeroporturilor. Sunt prevăzute diverse investiții de modernizare și extindere a aeroporturilor din Oradea, Suceava, Brașov și Tulcea.

De la începutul anului, Victa monitorizează 44 de șantiere de infrastructură aeroportuară, a căror valoare totală se ridică la aproximativ 6,66 miliarde RON. Suprafața totală pe șantier este de 339,649 mp. Din acestea, două proiecte sunt private și valoarea lor este estimată la 2,01 miliarde RON.

De remarcat este, că din cele 44 de proiecte evidențiate de Victa, 12 sunt finalizate deja. Investiția acestora se ridică la aproape 1,52 miliarde RON și au o suprafață pe șantier de 136,912 mp.

Ce investiții s-au făcut în ultimii ani?

Printre cele mai semnificative investiții în infrastructura aeroportuară, menționăm:

• Aeroportul Internațional Henri Coandă, București, ce a primit investiții majore pentru modernizarea și extinderea infrastructurii, incluzând un nou terminal de pasageri (Terminalul 2), o nouă pistă de aterizare și decolare, modernizarea Terminalului 1, dar și îmbunătățiri ale sistemelor de securitate și de gestionarea a traficului aerian.

• Aeroportul Internațional Timișoara, ce a fost modernizat cu o nouă pistă și un nou terminal de pasageri. S-au făcut, în plus, investiții și în sistemul de gestionare a traficului aerian și de securitate.

• Aeroportul Internațional Avram Iancu, Cluj-Napoca, a fost extins și modernizat în ultimii ani. A atras investiții importante pentru modernizarea sistemelor de securitate și de gestionare a traficului aerian, dar și pentru piste, parcare și un nou terminal de pasageri. Momentan, ocupă locul 2 în țară după numărul de pasageri.

• Aeroportul International Iași, la care a fost extins terminalul de pasageri, a fost modernizat cu o nouă pistă de aterizare și decolare. S-au făcut îmbunătățiri și la sistemele de securitate și gestionare a traficului aerian.

Ce proiecte sunt în curs?

Pe lângă investițiile menționate anterior, există și alte proiecte aeroportuare în desfășurare, precum:

Aeroportul Internațional Henri Coandă – modernizarea terminalelor Plecări internaționale, Finger și Sosiri P+1E, P+2E, etapizat

Stadiul proiectului la data de 14 august 2024: A fost atribuit contractul pentru proiectare tehnică și execuție lucrări aferente. Lider asociere: UTI CONSTRUCTION AND FACILITY MANAGEMENT. (vezi P383040 în Victa)

Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu – terminal, turn de control și parcare

Stadiul proiectului la data de 12 august 2024: șantierul este în desfășurare și se află în faza incipientă de structură. (vezi P362642 în Victa)

Aeroport Internațional Craiova: terminal pasageri, anexe și amenajări – Extindere și modernizare

Stadiu proiectului la data de 28 iunie 2024: Proiectul noului terminal de 31.715 mp al Aeroportului Internațional George Constantinescu din Craiova devine pas cu pas realitate. Lucrările se concentrează pe montarea pereților tip cortină sticlă. (vezi P254731 în Victa)

Realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, ansamblu rezidențial pentru 10.000 de militari, dotări aferente

Stadiu proiectului la data de 10 iunie 2024: încep lucrările la noua pistă de decolare-aterizare a bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, prima pistă cu destinație militară construită în România, după 1990. – conform informațiilor apărute în presă. (vezi P322139 în Victa)