Unul dintre cele mai notabile succese ale Federației Române de Volei este calificarea echipei naționale masculine la Campionatul Mondial din 2025, un rezultat remarcabil după o pauză de 43 de ani. Sub conducerea lui Adin Cojocaru, echipa României s-a impus din nou pe scena internațională, făcând parte din Pool B alături de puternicele echipe ale Poloniei, Olandei și Qatarului. Această realizare reprezintă un moment istoric pentru sportul românesc și o provocare majoră, dar cu sprijinul continuu al Federației, România este pregătită să facă față cu succes acestei competiții de top.

Cu această ocazie, Adin Cojocaru, Președinte al Federației Române de Volei ne-a răspuns la câteva curiozități și întrebări despre infrastructura sportivă, tehnologii implementate, dar și viitorul voleiului în România.

Ne puteți descrie, pentru început, structura Federației Române de Volei în care lucrați în acest moment (număr de echipe, număr de antrenori, formă de organizare)?

FRV este o structură sportivă de interes național, autorizată să organizeze și să coordoneze activitatea voleibalistică din România, este singura autoritate în materie de volei din România recunoscută de Federația Internațională de Volei (FIVB) și Confederația Europeană de Volei (CEV).

Este o persoană juridică de drept privat, de interes național, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ.

La nivelul senioratului, există 12 echipe la fete și 12 echipe de băieți, iar la juniori sunt din ce in ce mai multe echipe, cu cât coborâm nivelul de participare al sportivilor. La nivel global, avem în jur de 7,160 de legitimați (sportivi), iar ca antrenori putem vorbi de aproximativ 200.

După o pauză de 43 de ani, echipa națională de volei masculin a României a reușit să se califice pentru Campionatul Mondial, un rezultat remarcabil sub conducerea dumneavoastră. Suntem convinși că aveți o serie de imagini, întâmplări care v-au rămas în suflet și minte. Puteți spune că această calificare este cea mai frumoasă, cea mai prezentă?

Da, sigur este cea mai frumoasă, pentru că ea conține de fapt toată activitatea lotului național de seniori, începând cu anul 2021, adică perioada în care am preluat federația, după alegeri. Și am să explic de ce am spus acest lucru. România era după o necalificare la Campionatul European din 2021 și o alunecare din Golden League în Silver League, două competiții oficiale, dar pregătitoare pentru Campionatele Europene, Mondiale.

Din acel moment am avut o discuție cu staff-ul echipei de la vremea aceea și am convenit că este nevoie de o schimbare. Am investit actualul colectiv tehnic și așa a apărut momentul de creștere a acestei echipei naționale, prin câștigarea competiției Silver League și promovarea din nou în Golden și apoi participarea la Calificările pentru Campionatul European 2023, unde România  a câștigat această grupă și s-a calificat la turneul final al Campionatului European, unde s-a oprit în Sferturile de finală, ocupând locul 7.

Toată această activitate a însemnat acumularea de puncte în clasamentul mondial, care ne-a propulsat la Campionatul Mondial din 2025, după o perioadă foarte lungă.

Considerați că introducerea regulii ce obligă echipele din campionatul intern să mențină doi jucători români pe teren în timpul meciurilor a avut un rol important în această performanță?

Pentru a putea să ai o națională de volei atât la fete cât și la băieți, ai nevoie ca acești sportivi să fie de calitate, să aibă un profil orientat spre cerințele voleiului modern și să  joace la echipele de club. Subliniez, să joace, nu să se antreneze în cadrul cluburilor.

Noi nu am făcut decât o analiză serioasă, referitor la masa de sportivi, care să respecte profilul de care am vorbit. În cadrul loturile naționale de seniori/senioare sunt în spate 3 generații de echipe naționale de juniori, care s-au calificat la Campionatele Europene de juniori, atât la feminin cât și la masculin! Adică la vremea lor au fost în primele 10 în Europa. Deci aveam și avem calitate și profilul de sportiv, care să ne permită să spunem că este masă de sportivi pentru seniori.

În acest sens am stabilit (existând masă calitativă) folosirea a doi jucători în teren, ceea ce a dus la un salt calitativ al sportivilor de lot național, la cluburile din divizia A1.

Această regulă, a dus la rezultatele internaționale ale echipelor de volei de seniori/senioare, în ultimii 2 ani.

Ce tendințe ați observat anul acesta în industria voleiului? Cine dictează acest sport?

În general dictează federațiile care au resurse financiare mai mari, pentru că își pot  pot elabora o strategie de dezvoltare mai complexă și întinsă pe o perioadă de timp mai lungă.

Performanța se realizează prin stagii mai lungi de pregătire, prin participarea la foarte multe competiții puternice, prin realizarea unui staff mai lung cu specialiști din toate domeniile sportului (preparatori fizici, kinetoterapeuți, doctori, nutriționiști, psihologi).

Peste toate acestea vine marketingul, pentru că trebuie să stabilești strategii de promovare a tot ceea ce faci pentru vizibilitate.

Cum credeți că au modelat experiențele de jucător rolul de președinte al federației?

Cred că m-a ajutat și mă ajută, în ideea de a înțelege antrenorii, dar și jucătorii loturilor naționale. Ca jucător intri în relații cu foarte mulți jucători (colegi sau adversari), cu oameni din conducerea cluburilor, lucruri care îți pot forma o idee asupra modului de coordonare a activităților din club, dar înveți indirect și modul de comunicare.

Ce sfat i-ar fi dat Adin Cojocaru de acum jucătorului?

Eu am fost un jucător temperamental, echilibrat și care a dorit mereu să facă toate lucrurile la maxim, am respectat tot ce mi s-a cerut și am fost un liant între jucătorii cu care am jucat. Ca atare același lucru l-aș cere, adică echilibru, viziune, concentrare și dorința de a-ți depăși limitele.

Unde credeți că suferim cel mai mult? Infrastructură, antrenori, organizare, metodologie? 

Eu cred că la toate cele enumerate în întrebare. Suferim enorm de mult la capitolul infrastructură, nu prea sunt destule săli de sport, în care să își poată desfășura activitățile cei de la jocuri sportive. Gândiți-vă că în aceeași sală trebuie să intre și secția de volei, împreună cu cea de la baschet, handbal, futsal.

Oricum ți-ai organiza programul de antrenament, cineva suferă și atunci sunt în lanț toate celelalte. Antrenorul trebuie să îți organizeze activitatea în funcție de ora de meci, dar antrenamentele sunt la alte ore, apoi nu ai mereu 120 de minute (nu zic 150 de minute) și atunci suferă și metodologia, că trebuie să proiectezi un antrenament de 90/120/150 minute! Antrenorul pentru a se perfecționa trebuie să aplice ceea ce învață că este modern, iar asta înseamnă 150 de minute, cu un colectiv numeros. Unii pot alții, cei mai mulți nu.

Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă infrastructura sportivă? Și cum credeți că pot răspunde constructorii și investitorii la acestea?

Infrastructura sportivă din România se confruntă cu provocări majore, în special în domeniul voleiului, unde necesitățile sunt mari, iar resursele disponibile sunt limitate. Deși se observă o creștere a investițiilor, precum construirea de noi săli polivalente la Brașov și Constanța, decalajul față de infrastructura sportivă din țările dezvoltate ale Europei rămâne semnificativ. Este esențial să demarăm și să accelerăm proiecte care să susțină dezvoltarea sportului de performanță la nivel național.

Voleiul românesc este pe un trend ascendent de câțiva ani și merită din plin să fie susținut prin investiții. Sportul nostru a recuperat o parte din gloria trecutului, iar acum echipa națională masculină este calificată la Campionatul Mondial – o performanță unică între sporturile de echipă din România. În plus, Federația Română de Volei aduce în fiecare an competiții internaționale importante în țară, iar în 2026 ne vom mândri cu organizarea unei grupe a Campionatului European, ceea ce subliniază încă o dată necesitatea unei infrastructuri de nivel înalt.

Federația Română de Volei a depus eforturi considerabile pentru a oferi sportivilor un cadru adecvat pentru antrenamente și pregătire, reușind să închirieze Sala Antilopa. Din păcate, nu putem investi în modernizarea acestei săli, deoarece nu este în proprietatea noastră, iar statutul juridic al federației ne limitează accesul la fonduri europene pentru dezvoltare de infrastructură. Costul achiziției acestei săli depășește puterea noastră financiară, dar căutăm soluții alternative.

Una dintre soluțiile viabile ar fi un parteneriat cu o unitate administrativ-teritorială (UAT). În cadrul acestui parteneriat, UAT-ul ar putea pune la dispoziție un teren și ar aplica pentru accesarea fondurilor europene necesare construirii unei săli polivalente. Această sală ar fi proiectată cu prioritate pentru volei, asigurând astfel un loc dedicat și modern pentru pregătirea loturilor noastre naționale. Federația Română de Volei poate contribui cu proiectul arhitectural, pe care deja îl avem pregătit, astfel încât noua polivalentă să îndeplinească toate cerințele necesare pentru desfășurarea competițiilor de nivel european.

Este un proiect ambițios și necesar pentru viitorul voleiului românesc, și avem convingerea că, printr-o colaborare eficientă cu autoritățile locale și cu sprijinul investitorilor interesați de sportul de performanță, vom reuși să oferim sportivilor noștri o infrastructură la standarde internaționale.

Ce tehnologii implementate v-au ajutat la îmbunătățirea comunicării cu echipele, jucătorii, suporterii sau la eficientizarea procesului de scouting?

În ultimii ani, Federația Română de Volei a făcut pași importanți în modernizarea tehnologiilor folosite, atât pentru eficientizarea proceselor interne, cât și pentru îmbunătățirea comunicării cu jucătorii, echipele și suporterii noștri. Una dintre cele mai importante achiziții în această direcție este sistemul de video challenge, care aduce un plus de transparență și acuratețe în timpul meciurilor, oferind astfel echipelor un instrument suplimentar de analiză și corectitudine. În prezent, suntem în proces de a achiziționa un al doilea sistem de video challenge, pentru a extinde această facilitate la cât mai multe competiții interne și internaționale organizate în România.

Pentru a îmbunătăți și mai mult experiența fanilor și pentru a promova imaginea voleiului românesc, am înființat un departament de marketing dedicat, care a adus imaginea federației la un standard actualizat, conform cerințelor și așteptărilor din 2024. În acest sens, transmitem acum meciurile în direct printr-o platformă de streaming modernă, care include o serie de opțiuni interactive pentru fani.

Pe lângă simpla vizionare a meciurilor, platforma OTT (Over-the-Top) oferă acces la statistici detaliate despre echipe și jucători, cât și alte informații de actualitate despre evenimentele din volei. Această abordare face ca experiența suporterilor să fie mai interactivă și mai informată, adresându-se atât publicului de specialitate, cât și publicului larg care își dorește o experiență de vizionare completă.

Efectul acestor inițiative s-a tradus printr-o creștere semnificativă a audienței și a interesului publicului. Numărul suporterilor noștri este într-o continuă creștere, cu o audiență măsurată la peste 2,5 milioane de urmăritori în România, ceea ce subliniază atracția și potențialul voleiului pe piața sportivă. Ne propunem să continuăm această tendință, investind în tehnologii care să susțină și să îmbunătățească experiența fanilor, dar și să eficientizeze scouting-ul și analiza de performanță.

În ansamblu, tehnologiile pe care le-am implementat nu doar că aduc valoare pentru jucători și echipe, dar permit federației să comunice mai eficient și transparent cu toți cei care susțin voleiul românesc. Ne dorim să menținem acest ritm de dezvoltare, să adoptăm și să implementăm constant soluții noi, prin care să aducem voleiul românesc în prim-planul sporturilor de echipă, atât în țară, cât și la nivel internațional.

Ce stadion ați vizitat și v-a impresionat cel mult, fie că este din țară sau din afară? Din perspectiva de președinte al Federației Române de Volei, ce apreciați cel mai mult la o sală de sport?

Am fost în destul de multe săli de sport și încet, încet, apar și în Romania, vezi Cluj, Oradea, Mioveni, Pitești, Blaj și sunt în lucru altele la Tulcea, Constanța și Brașov. Dar sunt încă puține. Din punct de vedere al aprecierii unei săli, ea trebuie să respecte cerințele desfășurării unei competiții internaționale, să aibă și o sală de antrenament în interior și toate facilitățile necesare și să fie la dispoziția unei echipe naționale de volei.

Cum arată România din sufletul dumneavoastră și cum se prezintă cea din fața ochilor? Ce măsuri ar trebui luate pentru ca imaginile celor două să se apropie?

România este o țară cu un potențial imens, cel puțin din punct de vedere al sportului, doar că nimeni, parcă, nu vrea să facă mai mult pentru sport. Eu văd că sportul este la coada tuturor problemelor din această țară, când ar trebui să fie invers, pentru că dezvoltă copiii frumos, menține o stare de sănătate bună, îi învață să descopere și să găsească foarte multe soluții, crește capacitatea de a învăța, studia, în afară de performanță. Atingerea performanței se face prin mult antrenament (adică efort), eșecuri, acceptarea lipsei copilăriei așa cum este ea, dar oare viața nu de asta are nevoie pentru a te dezvolta?

Deci ar trebuie mai multe săli, realizarea unui proiect de țară, în care toți copiii să participe la activități fizice în școală, între școli, la nivel de oraș, județ, zonă, care să-i învețe pe copiii să concureze, să se întreacă, să fie mai buni, pentru că doar așa formăm tineri activi și care vor fi preocupați de ceea ce fac.

Cât de important este sa inovăm modul în care voleiul este înțeles, consumat și susținut de fanii noi și cei existenți? Cum vedeți viitorul voleiului în România?

Gândiți-vă că noi toți am inovat mereu, pentru a face performanță, pentru că mult timp nu erau toate condițiile îndeplinite pentru performanță, dar s-a făcut.

Acum trebuie să găsim soluții inovative prin care să atragem copiii la practicarea exercițiilor fizice și apoi către sport. Avem nevoie de o masă mare de practicanți, din care să-i extragem pe cei care au inclinație către sport. Avem nevoie de mass-media, care să prezinte importanța practicării sportului și să prezinte modele pentru copii.

Pentru cei care doresc să se angajeze într-o călătorie similară, care ar fi sfatul dumneavoastră și de ce provocări ar trebui să fie conștiente?

Să știți că pentru cei care doresc să înceapă o călătorie anevoioasă dar frumoasă, trebuie să aibă multă pasiune și dorința de a dezvolta pas cu pas.

Mai aveți obiective sau vise majore de îndeplinit în acest sport?

Sigur că mi-aș dori mai multe lucruri, care să ducă la dezvoltarea voleiului. Ar fi foarte frumos să aducem o medalie la un Campionat European, atât la senior cât și la juniori, apoi să urcăm într-un clasament mondial care să ne ducă spre Jocurile Olimpice din 2032. Toate aceste lucruri au nevoie și de un buget care să ne permită aceste lucruri realizabile.

Ce planuri aveți după Campionatul Mondial?

După Campionatul Mondial de la anul, o luăm de la început cu Campionatul European din 2026. La masculin suntem calificați, pentru că vom organiza o grupă de calificare la Cluj, iar la feminin mai avem două meciuri în 2025 cu Kosovo și Croația și sper că ne calificăm.

Fiți la curent cu activitatea Federației Române de Volei pe:
Website | Facebook