Pe scurt:

• 7405 locuri de joacă în mediul urban.
• aproximativ 310 copii pe un singur loc de joacă.
• 182 de șantiere de locuri de joacă, 59 sunt investiții private, 104 sunt publice, iar restul de 19 sunt public-private.
• 5-7% dintre spațiile de joacă din țară au echipamente accesibile copiilor cu dizabilități.
• pardoselile de cauciuc utilizate pentru locurile de joacă sunt în proporție de 56,42% folosite pentru construirea spațiilor noi.

Pe larg:

Dacă un spațiu de joacă poate găzdui până la 100 de copii, am avea nevoie de aproximativ 23,000 de astfel de locuri în mediul urban. Unde ne aflăm? Ce arată statisticile?

Cei de la UNICEF spun că o urbanizare neplanificată aduce cu sine ,,medii nesănătoase și nesigure, opțiuni puține pentru joacă sau socializare limitată.”

Deși statul este în prezent principalul investitor al locurilor de joacă, cu investiții în peste 80% dintre acestea, 45% sunt create în cadrul școlilor, grădinițelor, sau creșelor, nefiind accesibile unui public mai larg. Potrivit unui raport privind starea învățământului preuniversitar, în 2022 au fost 16.627 de școli și grădinițe, 10.896 fiind structuri arondate, însă date care să ateste câte din acestea au locuri de joacă nu există.

Potrivit Biroului de Statistica din Suedia, în 2020, doar 0,2% dintre elevi nu au avut acces la spațiu verde pe o rază de 300 de metri, față de curtea școlii. În raport, se mai menționează că “spațiul mediu al curții școlii alocat unui elev a ajuns la 45,9 metri pătrați.”

Câte locuri de joacă sunt în România?

Dacă în 2022 se construia un spațiu de joacă pe zi, conform analizelor IBC Focus bazate pe portalul Victa.ro, ultimele statistici arată că în mediile publice, private, și public-private sunt 182 de șantiere în lucru pentru dezvoltarea sau modernizarea unor astfel de spații. Deci interesul este semnificativ mai mic față de 2022.

Tot Victa.ro ne arată că din cele 182 de șantiere, 59 sunt investiții private, 104 sunt publice, iar restul de 19 sunt public-private.

Mai mult, datele colectate* de echipa noastră arată că sunt 7405 locuri, spații, și terenuri de joacă în România la momentul actual, nefiind luate în considerare școlile, grădinițele sau creșele. Căutările noastre au început de la toate spațiile de joacă prezente în Google Maps, la nivel național, adunate pentru cele 319 orașe din România, însă nu și pentru sate sau comune.

*datele au fost culese prin Octoparse și Google Maps

Pentru a stabili câți copii sunt la un singur loc de joacă, ne folosim de următoarele statistici. Aproximativ 4,315,000 milioane de copii și adolescenți cu vârsta între 0 și 19 ani au domiciliul în România, per Institutul Național de Statistică (INS). Raportul dintre mediul urban și cel rural arată că 53,35% dintre copii trăiesc la oraș și 46,65% trăiesc în mediul rural, adică:

• 2 302 052 trăiesc în mediul urban
• 2.012.948 trăiesc în mediul rural

Așadar, toate aceste date demonstrează că în mediul urban sunt aproximativ 310 copii pe un singur loc de joacă, exprimând necesitatea aprigă a unor astfel de spații. (2 302 052 copii mediu urban/7405 locuri de joacă mediu urban)

Dacă în medie, un spațiu de joacă poate găzdui 100 de copii, atunci am avea nevoie de aproximativ 23,020 de locuri de joacă pentru copii din mediul urban, deși multe dintre acestea nu pot adăposti decât 50 de copii.

Granulele de cauciuc SBR – unul dintre cele mai folosite materiale reciclabile în construcția terenurilor de joacă

Utilizarea materialelor reciclabile a devenit tot mai frecventă în construirea terenurilor de joacă. Un astfel de exemplu sunt plăcile de siguranță proiectate din granule de cauciuc SBR. Aceste plăci pot fi alegerea ideală pe termen lung datorită durabilității, rezistenței împotriva condițiilor meteorologice severe, dar și a nivelului ridicat de absorbție a șocurilor, reducând riscul de accidentare a copiilor.

Odată cu creșterea gradului de conștientizare a poluării mediului, piața granulelor SBR este pregătită pentru extinderea continuă în regiunile din Europa, America de Nord și China, per ultimul raport creat de MRI (Market Research Intellect).

În România, potrivit analizelor pe care le-am preluat din Victa.ro, pardoselile de cauciuc utilizate pentru locurile de joacă sunt în proporție de 56, 42% folosite pentru construirea spațiilor noi, pe când 22,45% sunt folosite pentru renovări, iar într-o proporție mult mai mică pentru extindere sau reparații.

Totodată, zonele cu cele mai multe proiecte pe șantier care folosesc acest material sunt București (7,5%), Constanța (4.78%), și Prahova (4,2%).

Produse recomandate pentru locuri de joacă de pe platforma Arhispec:

Spații de joacă multigeneraționale și design incluziv: 2 trenduri inovatoare pentru locurile de joacă

Locurile de joacă s-au transformat în centre vibrante de imaginație și aventură, lăsând în urmă simplele leagăne și tobogane. Spațiile moderne s-au angajat într-o călătorie palpitantă, îmbrățișând tendințe inovatoare care susțin sustenabilitatea, tehnologia, incluziunea și educația în aer liber.

Ideea că ,,locurile de joacă sunt adresate numai copiilor” este tocmai opusul a ceea ce vizează arhitecții peisagiști în momentul de față, punându-se tot mai mult accentul pe conceptul de ,,multigenerațional” – adică fără limite de generații.

Un alt trend este cel de design incluziv, care transcende bariere, oferind un refugiu de joacă pentru tinerii cu provocări motrice, senzoriale, sau cognitive. Aceștia ar trebui să aibă accesibilitate la rampe care să faciliteze deplasarea celor în scaune rulante, marcaje de joc, leagăne adaptive, panouri senzoriale la nivelul solului, suprafețe tactile cu diferite texturi pe care copii le pot atinge sau alte medii bogate în senzori pentru a crea un sentiment de apartenență fiecărui copil.

Estimativ, doar 5-7% dintre spațiile de joacă din țară au echipamente accesibile copiilor cu dizabilități, însă există un proiect de lege care dorește ca toate spațiile de joacă din România să  fie special adaptate acestora.

Mike Hewson, creatorul locurilor de joacă „riscante” din Melbourne

Mike Hewson ar putea fi cel mai urmărit și criticat artist din Australia – nu neapărat de vizitatorii galeriei, ci de cei mai duri critici dintre toți: părinții.  El proiectează și construiește locuri de joacă „riscante”, caracterizate de stânci escalabile cu margini proeminente, găleți așezate în mod precar una peste alta și bare de fier deformate.

În ciuda acestui lucru, există în mod clar o cerere pentru acest tip de infrastructură publică. Hewson declară că “nu putem pune balustrade în jurul tuturor și chiar dacă am putea, nu cred că ne-ar ajuta cu adevărat. Acceptarea riscului este doar o parte a îmbrățișării vieții. Mai mult, se stabilește un precedent și le dă copiilor permisiunea de a explora riscul.”

Care este viitorul locurilor de joacă?

Privind dincolo de 2024, se anticipează ca designul unui spațiu de joacă să evolueze pe măsură ce comportamentele de joc se schimbă. O tendință pe care ne așteptăm să o vedem în curând este încorporarea jocului legat de termenul STEM ( science, technology, engineering and mathematics), încurajând pe cei mici să exploreze concepte științifice, tehnice, de inginerie și matematice într-un mod distractiv, captivant și adecvat vârstei.

Toate șantierele locurilor de joacă și proiectele aferente sunt disponibile doar pe platforma Victa.ro. Dacă vrei să ofertezi spații și locuri de joacă, sau orice alt tip de propunere, poți accesa site-ul www.victa.ro pentru a avea acces la cea mai mare bază de proiecte și șantiere active.