Conform Legii 101/2020, toate clădirile noi din România care obțin autorizație de construire după 1 ianuarie 2021 trebuie să respecte standardul nZEB (nearly Zero Energy Building).

Acest standard implică un consum energetic aproape zero și obligativitatea ca cel puțin 30% din energia primară să fie produsă din surse regenerabile, fie la fața locului, fie la maximum 30 km distanță.

Realitatea din teren

Deși cadrul legislativ este clar, implementarea sa lasă de dorit. Mulți dezvoltatori imobiliari nu respectă standardul nZEB, iar autoritățile locale emit autorizații de construire fără a verifica conformitatea cu aceste cerințe. Martin Moise, vicepreședintele PATRES, a declarat că „Legea nu se respectă” și că există o lipsă de conștientizare și aplicare a acestor norme la nivel local.

Mai multe bariere împiedică aplicarea pe scară largă a standardului nZEB în România:

• Costuri inițiale ridicate: Lipsa de subvenții și stimulente financiare face ca investițiile în clădiri nZEB să fie descurajante pentru dezvoltatori.
  
  
• Reglementări neclare: Inconsistența și ambiguitatea reglementărilor creează incertitudine în rândul dezvoltatorilor și autorităților locale.
  
  
• Lipsa de conștientizare: Mulți actori implicați în procesul de construcție nu sunt informați despre cerințele nZEB sau nu le înțeleg pe deplin.

Deși România are un cadru legislativ care impune standarde stricte de eficiență energetică pentru clădirile noi, implementarea acestora este încă deficitară.

Ce arată datele VICTA?

Datele VICTA arată că de la începutul anului, 36 de proiecte nZEB sunt monitorizate. Valoarea acestora se ridică la 772,55 milioane RON și o suprafață de 137,977 metri pătrați. Cele mai multe proiecte se înregistrează în județele Suceava (5), Olt (4), București (3) și Iași (3).

După distribuția proiectelor pe domenii, observăm că:

• 8 fac parte din clădiri rezidențiale private
  
  
• 1 proiect este din sectorul hotelier
  
  
• 28 de proiecte fac parte din construcții sociale și comunitate (școli, grădinițe, licee, facultăți)
  
  
• 2 sunt din domeniul medical și științific
  
  
• 1 proiecte face parte din sectorul utilități
  
  

*proiectele pot fi incluse în mai multe domenii

În funcție de tipul finanțării, 32 de proiecte sunt investiții publice cu o valoare totală pe șantier estimată la 364,55 milioane RON și suprafață de 89,007 metri pătrați. Pe de altă parte, 4 sunt investiții private, cu o valoare totală de 408 milioane RON și o suprafață de 48,970 metri pătrați.

În cele din urmă, proiectele sunt distribuite după stadiu, după cum urmează:

• 3 în faza de proiectare
  
  
• 3 în faza de autorizare
  
  
• 10 în etapa de dinainte de execuție
  
  
• 15 sunt în construcție
  
  
• 4 sunt în faza de amenajare
  
  
• 1 este deja finalizat

Proiecte de referință în Victa:

• Locuinte nZEB pentru tineri – 10 module P+1E+M (ID Proiect: P371751) – A fost înscrisă în SICAP procedura de atribuire a contractului de proiectare tehnică și execuție. Ofertele se înscriu până la data de 23.05.2025.
  
  
• Campus Verita, școală internațională nZEB – dezvoltat în II etape (ID Proiect: P377757) –  lucrările în cadrul șantierului au fost demarate.
  
  
• Locuințe nZEB pentru tineri – 20 apartamente (ID Proiect: P352282) – lucrările au demarat și se execută săpăturile generale.
  
  
• Ansamblu rezidențial imobile locuințe colective tip vilă, locuințe nZeb – Sunlight Residence (ID Proiect: P348187) – proiectul se află în curs de avizare, se lucrează la definitivarea documentației.
  
  
• Ansamblu 11 imobile locuințe nZEB Plus pentru tineri cu 66 unități locative (ID Proiect: P369431) – pentru partea din clădiri sunt montate deja anvelopantele și se lucrează la partea de finisări.
  
  
• 5 ansambluri de locuințe nZEB plus pentru tineri P+1+M (ID Proiect: P391570) – lucrările sunt în desfășurare.

În concluzie, România se află pe un drum clar definit către eficiența energetică, însă realitatea din teren arată că suntem abia la începutul implementării reale a standardelor nZEB. Deși există inițiative notabile și proiecte relevante în derulare, aplicarea la scară largă a acestor cerințe rămâne limitată de lipsa de resurse, voință administrativă și coerență legislativă.

Cu toate acestea, datele VICTA sugerează un interes tot mai mare față de clădirile eficiente energetic, iar fiecare proiect finalizat reprezintă un pas înainte spre alinierea României la obiectivele europene de sustenabilitate. Rămâne de văzut dacă acest ritm va crește suficient de rapid pentru a transforma standardul nZEB din excepție în regulă.

Citește și: