Într-o industrie a construcțiilor aflată în plină transformare digitală, InnoConstruct a devenit, în doar cinci ediții, un reper esențial pentru cei care vor să înțeleagă și să influențeze viitorul sectorului.

Rodica Lupu, fondatoarea conferinței și director general al Clusterului TEC (Technology Enabled Construction), vorbește despre viziunea care a stat la baza acestui proiect ambițios, despre evoluția sa și despre rolul critic al digitalizării, sustenabilității și colaborării între mediul public, privat și academic în construirea unui ecosistem de inovație reală.

Ce v-a inspirat să creați InnoConstruct și cum a evoluat evenimentul de-a lungul timpului?

Am gândit de la prima ediție această conferință ca pe un cadru de dezbatere care să genereze tendințe și schimbare a paradigmei în sensul trecerii către o reală digitalizare a industriei și a mediului construit.

Am simțit încă din 2021 că industriei noastre îi lipsea un astfel de cadru asumat, în care antreprenorii și managerii să fie invitați să își asume răspunderea totală pentru evoluția industriei. Ne aflăm la a cincea ediție și știm deja că am reușit să generăm acest spațiu, care crește de la an la an, atât ca dimensiune, cât și ca nivel de implicare și nivel intelectual.

Ne-am propus ca timp de 5 ani să păstrăm accentul pe digitalizarea sectorului, în următorii 5 ani vom adăuga un focus puternic pe inovare, în toate formele sale.

Ce își propune să aducă diferit ediția din acest an față de cele anterioare?

Anul acesta ne-am propus să generăm foi de parcurs pentru diferite teme și sub-teme care ne frământă și care trebuie rezolvate pentru a ajunge la o masă critică de firme care se înscriu în cursa digitalizării și la o masă critică de clienți care înțeleg ce pot obține din operarea cu modele informaționale și știu ce trebuie să ceară pentru obiectivele pe care și le propun.

Prima zi reunește experți din diferite țări cu experți din România, pentru a discuta și compara politicile publice din diferite state, nivelul la care ne aflăm noi din acest punct de vedere, ce e de făcut în continuare, dar și pentru a descoperi noi studii de caz practice de aplicare a diferitelor tehnologii, de la BIM la scanare 3D, la roboți în șantier sau inteligența artificială, precum și cum integrăm diferitele tehnologii în fluxurile noastre și cum le facem să lucreze împreună.

Ziua a doua este dedicată în special meselor rotunde, 11 la număr, care abordează teme specifice, puse în discuție cu un număr limitat de participanți, tocmai pentru a permite implicarea activă a acestora în discuții. Ne așteptăm să obținem rezultate foarte concrete din aceste dezbateri, pe care să le putem pune apoi în consultare publică și în baza cărora să acționăm.

Ce categorii de profesioniști se reunesc la InnoConstruct și ce potențial de networking oferă participanților?

Conferința este frecventată de antreprenori, manageri și experți de top, majoritatea implicați în analiza ultimelor trenduri, în testări, în a pune în practică lucruri noi sau cel puțin curioși și dispuși să afle și să încerce să se înscrie în tendințele globale.

E un nivel elevat în orice caz și discuțiile de pe holuri sunt cât se poate de interesante. Cred că fiecare participant, fără excepție, în fiecare an, a putut spune că a învățat cel puțin un lucru nou la Innoconstruct.

Ce tipuri de inovații sunt evidențiate anul acesta? Avem noutăți în zona AI, BIM, automatizări sau soluții de monitorizare în timp real?

Cum spuneam, acoperim un spectru destul de larg, de la politici publice și digitalizarea administrației publice în primul panel, cu accent pe BIM în panelul al doilea, abordat din diverse unghiuri și cu repere legate de scanare 3D, roboți, inteligența artificială, digital twin și ce urmează după BIM, în panelul al treilea.

La mesele rotunde vom discuta despre procesul de digitalizare al firmelor din construcții, digitalizarea autorităților publice și cerințe de bază pentru proiecte pilot, standardizare, competențe digitale, procesul de adopție BIM în firme, finanțare, eficientă energetică, materiale noi, case pasive și alte subiecte specifice din zona de digitalizare și, respectiv, sustenabilitate.

Cum vedeți rolul digitalizării în modernizarea sectorului de construcții – este un “must-have” sau încă un “nice-to-have”?

Este deja “old news”, cum spunea Martha Tsigari, unul dintre invitații noștri, referindu-se la BIM. Firmele care nu au început un proces de digitalizare vor deveni irelevante pentru industrie și vor rămâne poate să construiască locuințe personale sau să fie subcontractate punctual și numai în cazuri în care nu există alternative.

Drumul acesta nu este reversibil și industria, dar și piața merg pe această direcție fără îndoială. Punctul terminus (dacă se poate vorbi de așa ceva în tehnologia informației, ceea ce nu prea se poate) este „digital twin”, care înseamnă o replică digitală a construcției în formă dinamică, deci nu un model static, ci o replică vie, care își comunică în sistemele informatice constant comportamentul și statusul prin intermediul diverșilor senzori.

Acolo se va ajunge în cele din urmă, chiar dacă drumul e încă lung. Asta nu înseamnă că toate firmele trebuie să treacă mâine la metodologia BIM, dar înseamnă că trebuie să înceapă să își digitalizeze procesele și să își administreze inteligent informațiile, astfel încât să se poată dobândi un nivel de eficiență rezonabil, cât să le poată permite să țină pasul.

Ce tehnologii sau soluții prezentate la conferință vi se par game-changers pentru industria construcțiilor?

Inteligența artificială este game-changer-ul suprem pentru toate industriile în prezent. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, ținând cont de nivelul la care ne aflăm cu digitalizarea sectorului în România, principalul game changer rămâne metodologia BIM, care odată adoptată ca standard de către autoritățile publice, cel puțin pentru investiții strategice, va genera schimbarea sistemică. Pe această schimbare se vor grefa și adopția roboților și diferite aplicații ale inteligenței artificiale și, cât mai curând, sper eu, tehnologiile de tip IoT.

Cum se poziționează România pe harta inovației în construcții, comparativ cu alte țări europene?

La fel de slab ca în toate domeniile, de aceea ne propunem ca în următorii 5 ani să mutăm focusul pe inovare în toate formele sale, inclusiv digitală, dar să găsim mijloacele prin care să identificăm inovatorii, factorii care favorizează inovarea, să propunem politici care să susțină inovarea și, bineînțeles, proiecte concrete de dimensiuni semnificative care să poată deveni repere.

Avem inovatori in construcții, ei au însă nevoie de sprijin, de promovare, de susținere, pentru că doar dacă cei deja activi vor primi susținere, vor găsi și alții curajul să înceapă să gândească în perspectivă, să devină mai vizionari.

Cum integrați sustenabilitatea în temele și conținutul evenimentului? E un trend sau a devenit deja o obligație în industrie?

Este mai mult decât o obligație, este o chestiune de minimă responsabilitate față de viitor. Industria noastră este una dintre cele care generează o amprentă de carbon uriașă, legată de mediul construit. O abordare bazată pe sustenabilitate în modul în care construim conduce în mod direct la reducerea amprentei de carbon și aceasta se poate obține în multe moduri, atât din particularitățile obiectului construit, dar și din procesele de pe lanțul valoric și dintr-o abordare bazată pe circularitate.

Unde ne aflăm în acest sens? Departe de unde ar fi bine să ne aflăm. Dar vom avea la conferință nu doar șase mese rotunde pe teme de sustenabilitate, dar și, în panelul al treilea, prezentarea unui instrument dezvoltat în cadrul unui proiect internațional la care Romania este părtașă, care permite un audit automatizat al construcțiilor din mai multe perspective, inclusiv cel al eficienței energetice, al durabilității, rezistenței la seisme și alți parametri ce țin de sustenabilitate. 

Ce rol joacă reglementările europene (nZEB, taxonomia verde, ESG) în stimularea inovației sustenabile în construcții?

Sunt catalizatori puternici, fără îndoială. Reglementările au, în piața românească, un impact mai mare decât mi-aș dori, în sensul în care idealul ar fi ca industria să își propună singură progrese, fără să aștepte constrângeri. Însă nu e doar cazul nostru. Vom folosi cu siguranță acest cadru de reglementare pentru a ilustra beneficiile inovării într-un mod mai repede inteligibil și sunt sigură că vor constitui argumente solide.

Ce tipuri de parteneriate sprijină InnoConstruct și cum încurajează colaborarea între mediul privat, universități și autorități?

Innoconstruct este o conferință, însă clusterul Technology Enabled Construction – TEC, care este o organizație deja solidă, cu peste 80 de membri, are ca misiune centrală facilitarea și susținerea colaborării între cele patru medii: public, privat, societate civilă și educație și cercetare.

Nu doar că avem membri fondatori din toate cele trei medii, mai puțin autorități publice, dar sunt generate constant colaborări între universități și companii, între companii și ONG-uri, în toate formulele posibile, inclusiv cu autoritățile de stat, locale sau centrale, pe care am dorit totuși să nu le integrăm ca membri tocmai pentru a păstra, pentru cluster, un caracter de inițiativă privată.

Sunt numeroase exemple de colaborări și proiecte aflate în derulare, cum ar fi masteratul de BIM de la UTCB, derulat în parteneriat cu TEC și cu membri ai TEC care merg să susțină seminarii practice cu studenții, la proiectul INSIDE, realizat în parteneriat cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice, prin care mergem în fiecare județ, unde în parteneriat cu consiliile județene organizăm conferințe de informare și dezbatere cu privire la investiții sustenabile, inovative și digitale și la cum pot autoritățile să obțină investiții mai durabile prin modul în care își definesc cerințele.

Vom realiza și documente de tip ghiduri de bune practici sau chiar pachete de formare în cadrul acestui parteneriat, din care fac parte și UTCB, FPSC, CSC, OAER, care să vină în sprijinul funcționărilor publici din investiții și achiziții, la toate nivelele administrației locale. Am dat doar două exemple, sunt și altele, numeroase.

Cum poate un startup sau o companie inovatoare beneficia de vizibilitate și oportunități de business prin participarea la conferință?

Vizibilitatea o obțin cel mai bine cei care se implică și au ceva de spus cu adevărat. În cadrul meselor rotunde, anul acesta, mai mult decât în edițiile anterioare, vor putea să își facă vocea auzită circa 150 de oameni, datorită formatului restrâns al discuțiilor. În anii anteriori mesele rotunde reuneau fiecare câte peste 40 de participanți, ceea ce făcea imposibil ca toți să se exprime.

Este motivul pentru care anul acesta am ales să avem mese rotunde doar cu câte 12 participanți, cu puține excepții, astfel încât acei 12 oameni să participe în mod real la dialog și să se facă auziți. Rezultatele meselor rotunde vor fi publicate și toți cei care participă vor fi nominalizați drept co-autori ai documentelor rezultate, după ce, desigur, rezultatul va fi validat cu aceștia și vor putea opta dacă își doresc această vizibilitate. În orice caz, oportunitatea va exista și e cât se poate de concretă și democratic distribuită.

Există un plan de extindere sau de replicare a acestui format și în alte regiuni ale țării sau chiar internațional?

Conferința are un caracter internațional și în fiecare an am avut vorbitori din diverse țări și participanți din alte țări deopotrivă. Ponderea lor e încă redusă, pentru că România nu este receptată ca o piață foarte atractivă și suficient de mare.

Însă cu timpul va crește notorietatea evenimentului și a comunității TEC, cu siguranță, și va căpăta un caracter tot mai pronunțat internațional. În privința replicării în țară, realizăm în prezent conferințele INSIDE de care vorbeam mai devreme și vom mai avea o serie de inițiative locale, pentru că suntem hotărâți să creăm sucursale cel puțin în câte un județ din fiecare regiune, care să permită industriei locale să își definească o agendă de lucru cu probleme specifice și să formuleze preocupări care pot fi particulare unor anumite zone ale țării.

Avem deja o primă sucursală înființată în județul Argeș, lansată în februarie anul acesta la conferința INSIDE care a avut loc la CJ Argeș în Pitești și care a început deja să coaguleze o comunitate locală.

În ceea ce privește Innoconstruct, va rămâne o conferință unică. Efortul pe care îl presupune pentru a genera un conținut la un asemenea nivel este deosebit de concentrat și este dificil de replicat fără să se dilueze. Sper însă ca planul nostru pentru decernarea unor trofee ale inovării în urma unei competiții naționale să ne permită să facilităm participarea tuturor inovatorilor din țară la București și să confirme faptul că deși suntem o organizație înființată în București, preocuparea noastră este real orientată către întreg sectorul.

Care este mesajul cheie pe care doriți să-l transmiteți industriei construcțiilor prin această conferință?

Mesajul este că nivelul de inteligență al experților din sectorul de construcții românesc atrage o responsabilitate pe măsură, una de a contribui activ la reforma sectorului la nivel european, nicidecum de a aștepta pasiv instrucțiuni de folosință.

Avem capacitatea, atât intelectuală, cât și ca mobilizare, atunci când vrem, să ne numărăm printre liderii europeni în construcții, dacă ne propunem să participăm la inventarea noilor soluții de locuire, de construire, de amenajare, de design, a noilor materiale și tehnologii. E doar o chestiune de poziționare și de stabilire a obiectivelor, de perspectivă spațială și temporală.

Dacă privim departe și la propriu și la figurat, putem vedea ceea ce nu există încă și apoi putem să și construim. Românii au vocație pentru inovare și inginerii români sunt printre cei mai ingenioși, în toate domeniile. Mai trebuie puțin curaj și multă susținere reciprocă, pentru că trăim un timp al cooperării, nu al competiției acerbe.

Ce trebuie să înțeleagă urgent companiile care încă ezită să investească în tehnologie și digitalizare?

Ca distanță între succes și eșec e foarte mică. E o linie subțire pe care digitalizarea o lățește brusc, chiar dacă necesită o investiție inițială care poate părea dureroasă. Și că libertatea de alegere e întotdeauna relativă, adică, dacă vrei să reziști și chiar să ai succes, e necesar să accepți constrângerile pieței. Mesaje de tipul ‚noi facem așa de ani de zile și n-am avut probleme, deci nu avem nevoie să ne schimbăm’ devin puerile.

Un gând pentru tinerii profesioniști și antreprenori care vor să inoveze în construcții – cum îi poate ajuta InnoConstruct să înceapă?

Innoconstruct, cum vă spuneam, e doar un for de dezbatere, dar clusterul TEC îi poate sprijini în numeroase modalități: prin rețeaua de sprijin și acces imediat la potențiali clienți sau parteneri, prin atragere de finanțări, prin know-how, prin formare gratuită de competențe digitale, prin hub-ul digital Wallachi E-Hub în care suntem parteneri și prin care se oferă servicii gratuite (adică finanțate) de testare, formare, consultanță, networking, internaționalizare.

Clusterul TEC e un ecosistem care la rândul său generează un ecosistem și mai mare de parteneri, care oferă tot ce e necesar oricărei companii, doar să știe ce vrea și să știe să ceară. Astăzi totul este accesibil la aproape un click distanță și inclusiv resursele financiare, mai ales pentru digitalizare, vin abundent din multiple direcții. Nu există niciun motiv plauzibil pentru cineva care vrea cu tot dinadinsul să facă ceva să nu reușească. Niciun motiv, în afară de propria ezitare sau îndoială. Așa că noi îi încurajăm pe toți să pășească cu încredere. Într-o formă sau alta, mai devreme sau mai târziu, vor reuși tot ce își propun.

Citește și: