Digitalizarea și adoptarea tehnologiei BIM (Building Information Modeling) sunt printre cele mai dezbătute subiecte din industria construcțiilor, îndeosebi în contextul nevoii de eficientizare, sustenabilitate și aliniere la standardele europene. Cu toate acestea, în ciuda beneficiilor evidente, implementarea lor în România se lovește de o serie de bariere sistemice, tehnice și culturale.

BIM: de la promisiune la provocare

Potrivit Asociației BIMTECH, mai puțin de 5% dintre proiectele din România utilizează standardul BIM, iar numărul specialiștilor certificați în domeniu este redus comparativ cu media europeană. „Suntem încă într-o fază incipientă, în care majoritatea jucătorilor din industrie percep BIM mai degrabă ca pe o opțiune, nu ca pe o necesitate,” explică Andrei Țănase, reprezentant BIMTECH.

Arhitectul Andrei Ștefănescu (Studio Ae) atrage atenția asupra riscului ca BIM să devină o „birocrație fără sens” atunci când este impus formal, dar implementat superficial. „Instrumentul trebuie să fie adaptat proiectului și folosit inteligent. Altfel, ajungem să lucrăm mai mult pentru documentație decât pentru construcție,” afirmă el în interviul pentru Construct Intelligence.

O altă provocare este lipsa infrastructurii digitale și a competențelor tehnice. George Damian, director general al Top Geocart, punctează faptul că „arhitecții sunt adesea mai conservatori decât constructorii” în ceea ce privește integrarea digitală, iar lipsa unei abordări unitare îngreunează implementarea BIM pe scară largă.

Tendințe în creștere: automatizare, colaborare, sustenabilitate

Cu toate acestea, există și semnale pozitive. Lucian Moraru, CEO Sider Fier, observă o accelerare a proceselor de digitalizare în industria prefabricatelor din beton: „Am adoptat rapid soluții de automatizare și integrare digitală, inclusiv BIM, ceea ce ne permite trasabilitate și eficiență superioară în proiecte.”

Claudia Antohe, director de instalații la Bog’Art, susține că experiența acumulată trebuie combinată cu tehnologiile viitorului: „Folosim modelele BIM pentru a reduce erorile, a anticipa problemele de execuție și a coordona echipele din șantier într-un mod mult mai precis”.

Monica-Gabriela Amuza, urbanist peisagist, Allplan Product Owner în cadrul companiei ALLBIM NET și coordonator tehnic al evenimentului The BIM Challenge, ne-a declarat că “este crucial ca procesul BIM să fie integrat încă din faza de concept, deoarece aplicarea acestei metodologii într-o etapă ulterioară poate limita considerabil beneficiile sale.”

Ce este de făcut?

Transformarea digitală nu se poate face doar prin investiții în software. Este nevoie de educație, standardizare, dar mai ales de o schimbare de mentalitate. Colaborarea strânsă între proiectanți, constructori, furnizori și autoritățile publice poate crea un ecosistem digital funcțional.

„Trebuie să ne obișnuim cu ideea că nu mai putem lucra în izolare. Digitalizarea forțează transparența și colaborarea, ceea ce înseamnă și responsabilizare mai mare,” conchide Andrei Ștefănescu.

România are potențialul să recupereze rapid decalajul digital din construcții, dar acest lucru presupune un efort colectiv susținut. Integrarea inteligentă a BIM și a automatizării nu este doar o oportunitate tehnologică, ci o necesitate strategică pentru viitorul unei industrii mai eficiente, sustenabile și predictibile.

Pe lângă infrastructura digitală și investițiile în tehnologie, un alt pilon esențial al transformării digitale este resursa umană. Integrarea eficientă a BIM și a automatizării presupune nu doar software performant, ci și oameni bine pregătiți și deschiși la schimbare. Alexandru Tudose, General Manager al AGM Construct Group, subliniază importanța pregătirii noii generații: „Pregătim viitorul firmei prin angajarea de tineri absolvenți, pe care îi formăm în cadrul echipei, astfel încât să se adapteze rapid la noile cerințe ale industriei.”

Această investiție în tineri aduce nu doar energie nouă, ci și o deschidere mai mare către noile tehnologii și procese colaborative. În același timp, educarea pieței la scară largă devine o condiție esențială pentru progres.

„Avem planuri de educare a pieței energetice, deoarece am constatat că mulți beneficiari finali sau chiar dezvoltatori nu sunt suficient informați pentru a lua decizii eficiente și sustenabile,” remarcă Lucian Anghel, CEO al EnergyPal.

Această realitate este valabilă și pentru domeniul construcțiilor, unde lipsa de informare rămâne o barieră majoră în calea adoptării digitale. Prin urmare, transformarea nu va veni doar de sus în jos, prin reglementări și standarde, ci și de jos în sus, prin formare continuă, colaborare intersectorială și cultivarea unei culturi a inovației.

Citește și: