Într-o industrie a construcțiilor tot mai presată de cerințele sustenabilității, eficienței și inovației tehnologice, companiile care reușesc să alinieze performanța cu grija pentru mediu devin repere de urmat. Vectis TET, distribuitor național de produse auxiliare pentru construcții, prelucrări mecanice, amenajări, fillere și materiale auxiliare, se poziționează ca un astfel de jucător.

În acest interviu cu Cristian Copilau, descoperim viziunea companiei asupra provocărilor actuale din construcții, rolul foliilor lichide în “înverzirea” șantierelor și cum pot fi transformate inovațiile în avantaje competitive concrete.

Cum ați descrie, în câteva cuvinte, misiunea Vectis TET și rolul său în industria construcțiilor din România?

Vectis TET (Technology, Engineering and Trade) este producător și distribuitor național de produse ecologice pentru construcții, prelucrări mecanice, vopsitorie industrială, etc.

Cu preocupări în distribuirea pe piață a unor produse ecologice, dar și în dezvoltarea de tehnologii nepoluante și/sau neconvenționale, Vectis TET, prin produsele, soluțiile și tehnologiile pe care le propune, conectează inovația tehnologică cu principiile sustenabilității, eficientizării și protecției active a mediului.

Pentru că fiecare din soluțiile noastre este rodul cercetării și dezvoltării tehnologice aplicative, încercăm ca prin vânzare consultativă, să aducem clienților noștri acea plus valoare care să conducă atât la eficientizarea proceselor interne cât și la reducerea amprentei de carbon specifice respectivei industrii.

Dincolo de aceasta, suntem concentrați în acest moment pe furnizarea, în România, unei alternative fiabile și ecologice pentru protecția suprafețelor, utilizate în șantierele de construcții, la ora actuală.

Cum vedeți piața construcțiilor din România în 2025? Se îndreaptă spre inovație și sustenabilitate sau încă e tributară vechilor obiceiuri?

Motorul evoluției în construcții, la fel ca și în alte domenii, este accelerat de cerințele și gusturile tot mai sofisticate ale clienților. Constructorii care livrează vile sau apartamente în segmentul high-end, adoptă, de regulă, materiale și tehnologii de execuție de top, folosesc extensiv mecanizarea, iar controlul de calitate este riguros.

Acești factori sunt și diferențiatori puternici pe piață. Forța de muncă este, în consecință, una super-calificată, deci nu ieftină. Este cumva logic. Pentru finisaje interioare la standarde de calitate Q3 sau Q4, unde avem pereți cu structură fină, pregătiți pentru vopsele fin structurate, sau pentru latexuri satinate, metalizate, semi-lucioase sau lucioase, tapete vinilice, nu te poți aștepta la orice aplicații și finisaje.

Viceversa, la capătul opus, la construcțiile realizate în regie proprie, sau la construcțiile unde prețul este factorul decisiv, lucrurile se schimbă dramatic, din nefericire, mai ales pe partea de execuție. Mai poți găsi, în unele șantiere, o frică de “nou”, o oarecare reluctanță în folosirea tehnologiilor și echipamentelor noi, fără neapărat a avea o justificare rațională.

În cazul foliilor lichide pe care le furnizăm, care au rostul de a proteja tâmplăria pe durata lucrărilor din șantier, pare puțin ciudat ca cineva “să vopsească” ferestrele. Este o chestiune de timp și de experiență până când noile tehnologii sunt adoptate. Pentru a suplini lipsa de informații sau de practică, noi asigurăm clienților instruire și asistență tehnică în șantier, tocmai pentru că este un produs nou, aș zice, revoluționar.

De ce credeți că industria construcțiilor are nevoie acum, mai mult ca oricând, de soluții verzi și tehnologii sustenabile?

Prin definiție, o construcție poluează mediul și o face pe toată durata existenței sale, de la faza de construcție, utilizare și până la dezmembrare /demolare. În fiecare din aceste “etape” o construcție poluează solul, apa și aerul în maniere diferite. Iar unul din poluanții importanți sunt gazele cu efect de seră.

Nu ne referim aici la gazele cu efect de seră emanate pe durata exploatării clădirii, a căror contribuție este de 23% din total, conform studiilor celor de la C40 Knowledge Hub.

În general, carbonul încorporat în materiale de construcții este poluantul major, cu o pondere de până la 50% din totalul emisiilor generate de construcție în întregul ei ciclu de viață. Asta înseamnă, întâi, că materialele de construcție sunt realizate cu tehnologii încă poluante, doi, că nu toate tehnologiile de construcție folosite în mod curent, sunt verzi.

După beton, poluantul major al industriei, este plasticul. Betonul, pentru că tehnologia de producție a cimentului implică consumuri mari de gaze în cuptoarele de calcinare, iar betonul însuși nu este biodegradabil. Plasticul, al doilea poluant, are proprietăți fizice remarcabile, este ușor de manipulat și înlocuit, iar asta îl face utilizabil la fabricarea tâmplăriilor, a conductelor, izolațiilor electrice, a corpurilor sanitare, hidroizolații, sau materiale de protecție în șantiere.

În schimb sunt mari contribuabili la emisiile de gaze cu efect de seră și, doar o parte din plasticele folosite, sunt reciclabile, ca de pildă PVC, PPR. Una din soluțiile tehnologice moderne este de a înlocui plasticul în toate instanțele în care este folosit ca material auxiliar în șantier cu soluții alternative, mai ecologice.

Iar una din situații este protecția și izolarea suprafețelor sensibile din șantier împotriva agresiunilor mecanice, fizice, chimice, ce apar inerent pe durata execuției, folosind foliile lichide pe care le furnizăm în România. Vorbim aici de protecția tâmplăriilor, a sticlei, a aplicațiilor decorative cu piatră, marmură, granit, faianțe pictate, la care putem adăuga suprafețe de lemn sau MDF melaminate sau plastifiate, etc.

Aceste elemente ale construcției sunt protejate și izolate, în mod uzual, prin învelire cu folie de polietilenă lipită cu benzi adezive, operație care este executată în mod repetat la fiecare fază de execuție din șantier.

Soluția alternativă pe care o propune vectis TET este folia lichidă pe care o furnizăm, produs care se dovedește mai eficient, mai eficace și mai ieftin decât varianta tradițională. Mai eficientă pentru că aplicarea foliei lichide se face o singură dată, într-un singur strat, imediat după montarea tâmplăriei și a hidroizolației perimetrale și se exfoliază exact la finalul șantierului, față de folia de polietilenă obișnuită care trebuie aplicată înaintea fiecărei lucrări de amenajări interioare. Mai eficace, pentru ca folia lichidă protejează la agresiuni fizice, chimice, la abraziune, la șocuri termice.

Folia lichidă furnizată de firma noastră poate proteja o sticlă de geam împotriva jetului de scântei generat de tăierea cu flex la o distanță de 30 cm de geam. Mai ieftină pentru că aplicarea foliei noastre lichide implică doar doi oameni care, însă, știu să manevreze o pompă de zugrăvit cu piston. Aplicarea se face la o ”viteza medie” de 10-12 m²/min, față de folia de polietilenă care implică 3 sau chiar 4 oameni, pentru a tăia, a poziționa, a fixa folia de polietilenă, apoi aplicarea benzii adezive și asta la mai puțin de 1m²/min ”viteză” medie.

La un calcul simplu, într-un șantier în care avem ferestre înalte, iar operatorii trebuie sa urce și să coboare de pe scară pentru aplicarea protecției ferestrei, la aplicarea foliei lichide ar rezulta un număr de 33 ore*om/ 1000m², față de 533 ore*om/ 1000m², iar diferența de calificare a aplicatorilor nu este covârșitoare încât să te aștepți la o reducere tarifară a operației. Dar diferența de cost final cred că este evidentă.

Spuneați că folia lichidă HS Protect este unul dintre puținele materiale care pot “înverzi” cu adevărat un șantier. Ce înseamnă, din punctul dumneavoastră de vedere, un șantier mai verde și cât de mare e contribuția acestor produse în tot acest efort?

Exact. Acesta este al doilea factor diferențiator major. Nivelul de poluare cu plastic din șantier.

Deși sunt soluții ieftine și populare, folia de polietilena și banda adezivă sunt poluante, trebuie aplicate în mod repetat, înaintea fiecărei etape de lucru din șantier, au un volum mare de manoperă, iar la finalul șantierului are costuri ridicate pentru colectarea diferențiată și reciclare. Un singur mp de folie de polietilenă adaugă o amprentă de carbon de 1175 grame CO₂ față de numai 114 gr CO₂ pentru 1kg de folie lichidă, adică 28,5 gr CO₂ pentru 1m² de suprafață protejată.

Valorile menționate mai sus sunt obținute în urma auditului ISO14067 realizat pentru producția foliilor lichide pe care le furnizează vectis TET în Romania.

Ce înseamnă, în termeni simpli, “folie lichidă”? Și cum diferă această tehnologie față de protecțiile clasice folosite în șantiere?

Foliile lichide pe care le furnizează Vectis TET în România sunt produse pe bază de apă asimilabile vopselelor. Aplicarea lor se face pe suporturi neabsorbante, așa cum menționam mai devreme, dintr-o singură trecere și într-o singură mână, folosind o pompă airless, adică o pompă de zugrăvit.

Aplicarea cu pompa este de preferat, dar se poate aplica și pensulat sau cu un trafalet cu peri scurți. Produsele pe care le livrăm sunt gata de utilizare, iar durata lor de viață este de 16 luni, adică 1,5 ani. Data fabricației și a expirării sunt inscripționate pe eticheta produsului. Asta înseamnă ca o găleată desfăcută și închisă bine/corect la loc, rezista pe piață minim 16 luni. 

Ați menționat un aspect important: foliile lichide se aplică o singură dată, comparativ cu 3–4 aplicări pentru plastic. Cât timp și costuri salvează acest lucru pe un șantier mediu?

Sunt pe piață și produse care se aplică în două, trei mâini pentru a asigura o protecție eficientă. Foliile lichide pe care le furnizează vectis TET sunt produse care se aplică o singură dată, dintr-o singură trecere și într-o singură mână.

Sunt produse cu 100% polimer activ, fără filleri sau alți aditivi solizi, cu vâscozitate mare, similară pastei de dinți și cu caracter compresibil, pseudo-plastic. Tocmai lipsa conținutului de filleri impune ca aplicarea pe suport să fie făcută de la distanță mică, astfel încât sa fie realizată grosimea minimă necesară de aplicare, de 250 μm.

Caracterul compresibil, pseudo-plastic face ca, la comprimarea în pompă folia lichidă să-și scadă semnificativ vâscozitatea, până la cea similară unui ulei auto, ceea ce face posibilă trecerea prin duza pompei. Tocmai vâscozitatea ridicată și acest comportament pseudo-plastic fac posibilă aplicarea dintr-o singură trecere pe suporți verticali.

Atunci când folia lichidă este aplicată într-un strat prea subțire, sau de la distanță prea mare, așa cum am aplica vopsea lavabilă, de pildă, folia uscată generată pe suport se va exfolia greu, datorită ne-realizării grosimii minime necesare.

Grosimea de 250 mμ se realizează la un consum tehnologic de 250gr/m², cu o aplicare într-un strat de la 20-25 cm. Stratul umed de 250 μm este suficient pentru a genera, după uscare, o protecție de 150-165 μm. Oricum, asigurăm instruire și asistență tehnică în șantier, ocazie cu care le arătăm și cum ar trebui să testeze folia aplicată, astfel încât să fie evitate situațiile neplăcute.

Care sunt cele mai frecvente rezistențe din piață atunci când vine vorba de a renunța la folii de plastic și a adopta soluții moderne, precum cele HS Protect?

Până la prima utilizare, rezistența aplicatorilor vine din scepticism. Este firesc, oarecum. Toți lucrătorii din construcții își doresc să realizeze aplicații durabile, rezistente, ori folia lichidă se exfoliază de pe suport. Este cumva contra-intuitiv și generează teamă sau neîncredere. Apoi îngrijorarea că ”dacă nu se mai desprinde…” și, nu în ultimul rând, îngrijirea pompei după utilizare, operațiune care necesită timp și meticulozitate și care trebuie realizată obligatoriu la finalul zilei.

Cât de greu este de aplicat o astfel de folie? Este nevoie de personal specializat sau se integrează ușor în procesul de lucru?

Este mai simplu decât aplicarea vopselei lavabile sau a gletului. Paradoxal, dar aplicarea foliei lichide este o aplicare de protecție și nu una decorativă. Nu trebuie să iasă ”frumos”, ci trebuie să iasă corect. Asta înseamnă să fie respectate indicațiile de aplicare. Toate detaliile pe care un aplicator trebuie să le știe îi sunt furnizate în sesiunile de instruire din șantier.

Este HS Protect un simplu material de protecție sau poate fi considerat un “instrument strategic” pentru companiile care urmăresc certificări verzi (ex: BREEAM, LEED, nZEB)?

Foliile noastre lichide sunt produse auxiliare în șantier, nu strategice. Utilizarea lor conduce la conservarea valorii, să zicem estetice, a operei finale, nu a valorii funcționale. nZEB este un standard generos, dar un standard funcțional, care conduce la parametrii obligatorii de exploatare ai clădirii, pe toată durata ei de viață și asta conduce la restricții majore în etapele de proiectare și execuție.

Pe de altă parte, standardul nZEB este obligatoriu de respectat, în acest moment, doar de clădirile/ construcțiile aparținând administrației publice. Sigur, în patria noastră, mi-aș dori să văd clădirea Parlamentului din București, sau sediul Guvernului, astfel reabilitate încât să-și conserve estetica și să respecte standardele nZeb.

Există o schimbare reală în comportamentul companiilor de construcții din România în raport cu impactul de mediu? Sau tot prețul dictează?

Eu zic că da. Categoric. Se vede o mai mare grijă la curățenia în șantiere, la modul în care sunt deversate apele uzate, la colectarea diferențiată a deșeurilor, etc. Nu am făcut o analiză în detaliu și nici nu e domeniul nostru. Sunt doar simple observații. Se vede că marii constructori care își respectă brandul, sunt grijulii în aceste aspecte.

Imagini din galeria Vectis TET