Într-un fost cartier industrial din sudul Stockholmului, Suedia pregătește construcția celui mai mare proiect urban din lemn din lume. Zona Sickla, cândva cunoscută pentru producția de motoare diesel, va fi complet transformată: 250.000 de metri pătrați de locuințe, birouri, școli și spații comerciale vor fi construite folosind în principal lemn lamelar încrucișat (cross-laminated timber – CLT).

Investiția totală, realizată de dezvoltatorul suedez Atrium Ljungberg, este estimată la aproximativ 1,25 miliarde de dolari (12 miliarde de coroane suedeze).

De ce lemn? O alegere pentru viitor

Construcțiile reprezintă aproape 37% din emisiile globale de carbon, conform Programului ONU pentru Mediu. Folosirea lemnului, în locul betonului sau oțelului, reduce semnificativ aceste emisii. Un studiu din 2024 realizat de USDA arată că structurile din lemn pot avea un impact climatic cu până la 81% mai redus decât cele din beton, respectiv cu 76% mai mic față de cele din oțel.

„Dacă vrem să facem o schimbare reală, trebuie să construim altfel”, a declarat Håkan Hyllengren, director de dezvoltare la Atrium Ljungberg.

Arhitectură sustenabilă, gândită pentru viitor

Proiectul va include clădiri mixte, cu funcțiuni ce pot fi adaptate în timp, locuințele pot deveni spații de birouri și invers. Printre parteneri se numără și White Arkitekter, firmă care a proiectat deja Sara Kulturhus, o clădire de 20 de etaje din nordul Suediei, realizată aproape în întregime din lemn și care include un hotel, o bibliotecă și un centru cultural.

„Prin Sickla, vrem să arătăm că lemnul nu este o limitare, ci un catalizator pentru inovație în arhitectură”, a spus Oskar Norelius, arhitectul-șef al proiectului.

Timp redus, estetică superioară și randamente mai bune

Pe lângă beneficiile ecologice, lemnul vine cu un avantaj logistic important: rapiditatea construcției. Chiar dacă o placă de beton este cu circa 20% mai ieftină decât una din lemn, construcțiile din CLT se ridică mai repede, ceea ce înseamnă punerea mai rapidă pe piață a apartamentelor și spațiilor comerciale.

Mai mult, dezvoltatorii mizează și pe atractivitatea estetică a lemnului: vizitatorii clădirilor existente tind să „îmbrățișeze coloanele din lemn”, spune Norelius, adăugând că lemnul creează o experiență arhitecturală mult mai caldă și memorabilă.

Cultură, natură și economie: o conexiune tradițională

Suedia este acoperită în proporție de aproape 70% de păduri, iar tradiția construirii din lemn este adânc înrădăcinată. „Pădurea face parte din identitatea noastră, atât cultural, cât și economic”, explică Norelius.

Prin Sickla, această legătură este transformată într-un model replicabil de dezvoltare urbană sustenabilă.

Proiectul Sickla din Stockholm ar putea deveni un reper global în arhitectura ecologică. Nu este doar o investiție într-un nou cartier, ci o demonstrație practică că orașele pot fi construite cu emisii aproape zero, fără a compromite funcționalitatea sau atractivitatea.

Imaginile aparțin (c) Atrium Ljungberg, White Arkitekter, Envise