În ultimele două decenii, peisajul urban al României a suferit transformări semnificative, impulsionat de urbanizarea accelerată, migrarea populației spre centrele mari și presiunea constantă asupra terenurilor disponibile pentru construcții. În acest context, o întrebare esențială se conturează: se dezvoltă România tot mai mult pe verticală?

Creșterea în înălțime a clădirilor este adesea privită ca o soluție eficientă pentru aglomerarea urbană și valorificarea economică a spațiului construit. Totodată, ea reflectă ambițiile orașelor de a se moderniza și de a atrage investiții în domenii precum rezidențial, office, turism sau infrastructură publică.

Această analiză își propune să investigheze tendințele de dezvoltare a șantierelor din România în funcție de regimul de înălțime, să evidențieze zonele în care se conturează o „verticalizare” evidentă și să evalueze implicațiile acestei direcții asupra urbanismului, mobilității și calității vieții.

Date statistice privind dezvoltările pe verticală în România (sursa: Victa.ro)

Conform datelor colectate de platforma Victa, de la începutul anului 2025 au fost monitorizate 366 de proiecte cu un regim de înălțime de cel puțin 10 etaje, cu o valoare totală estimată la 55,45 miliarde RON. Cele mai multe dintre acestea se află în:

• București – 126 proiecte
  
  
• Constanța – 48 proiecte
  
  
• Iași – 33 proiecte
  
  
• Timiș – 26 proiecte

Dintre proiectele monitorizate:

• 325 sunt dezvoltări din sectorul rezidențial privat
  
  
• 79 vizează sectorul hotel & relaxare

În ceea ce privește tipologia lucrărilor:

• 285 sunt construcții noi
  
  
• 74 reprezintă lucrări de reparații și renovări
  
  
• 7 sunt lucrări de modernizare sau extindere

Proiecte cu regim înalt deosebit (≥ 20 etaje)

Sunt identificate 25 de proiecte cu minim 20 de etaje, cu o valoare cumulată pe șantier de 28,58 miliarde RON:

• București – 11 proiecte
  
  
• Iași – 7 proiecte
  
  
• Constanța – 4 proiecte

Toate aceste dezvoltări sunt construcții noi.

Proiecte foarte înalte (≥ 30 etaje)

Sunt monitorizate 4 proiecte cu un minim de 30 de etaje:

• 3 în București
  
  
• 1 în județul Bistrița-Năsăud

Valoarea totală estimată pentru aceste proiecte este de 20 miliarde RON. Cel mai înalt proiect în execuție este One Cotroceni Park Office (ID Proiect: P365752).

Alte tipologii constructive relevante:

Proiecte cu demisol și subsol

• 169 proiecte, cu o valoare estimată la 6,33 miliarde RON
  
  
• Distribuție: București (35), Cluj (22), Constanța (12), Iași (22)

Proiecte cu mansardă

• 1.419 proiecte, cu o valoare estimată la 9,92 miliarde RON
  
  
• Distribuție: Timiș (183), Cluj (117), București (109)
  
  
• Din acestea: 1.185 sunt construcții noi, 146 reparații/renovări, 88 modernizări/extinderi

Proiecte cu etaj retras

• 1.112 proiecte, în valoare de 31,37 miliarde RON
  
  
• Distribuție: București (230), Cluj (152), Timiș (112), Constanța (76)
  
  
• Clasificare: 947 construcții noi, 114 reparații/renovări, 51 modernizări/extinderi

Evoluția regimurilor de înălțime: în creștere moderată, dar constantă

Analiza evoluției proiectelor cu regimuri mari de înălțime din ultimii ani relevă un trend ascendent, mai ales în marile centre urbane din România. Numărul proiectelor care depășesc 10 etaje a înregistrat o creștere moderată, dar constantă, reflectând o orientare clară către eficientizarea utilizării terenurilor și maximizarea valorii pe metru pătrat construit.

Dacă în urmă cu 5–7 ani proiectele cu peste 20 de etaje erau rare și concentrate exclusiv în București, în prezent acest tip de dezvoltări apar și în orașe precum Iași, Constanța sau Cluj-Napoca. În paralel, se menține un interes crescut pentru formule intermediare – cum ar fi clădirile cu etaj retras sau cele cu mansarde –, care oferă un echilibru între densificare și integrare urbană.

Deși regimurile extreme (30+ etaje) rămân excepții, numărul lor este în creștere, ceea ce poate indica începutul unei noi etape în dezvoltarea urbană: verticalizarea strategică.

Valoarea medie a investiției: direct proporțională cu regimul de înălțime

Datele arată clar că valoarea medie a unei investiții crește odată cu regimul de înălțime. Proiectele cu peste 10 etaje (366 la număr) cumulează o valoare totală estimată la 55,45 miliarde RON, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 151 milioane RON per proiect.

În cazul clădirilor cu peste 20 de etaje (25 proiecte), valoarea totală de 28,58 miliarde RON ridică media per proiect la peste 1,14 miliarde RON, de aproape 8 ori mai mult decât în cazul celor de 10+ etaje. Iar în cazul clădirilor cu peste 30 de etaje, valoarea medie sare la 5 miliarde RON per proiect, un salt spectaculos, care reflectă complexitatea ridicată, cerințele tehnice superioare și poziționarea premium a acestor dezvoltări.

Aceste cifre confirmă că, pe lângă provocările tehnice și urbanistice, regimurile mari implică investiții masive și joacă un rol strategic în transformarea orașelor.

În concluzie, datele și tendințele analizate confirmă faptul că România se dezvoltă tot mai mult pe verticală, într-un proces alimentat de nevoia de eficiență urbană, creșterea valorii terenurilor și aspirațiile orașelor către modernizare.

Deși dezvoltările înalte implică investiții considerabile și vin cu provocări arhitecturale și urbanistice, ele devin tot mai frecvente în marile centre.

Verticalizarea nu este doar o opțiune estetică sau economică, ci o direcție strategică pentru adaptarea orașelor românești la noile realități demografice, sociale și de mobilitate.

Citește și: