Legătura cu natura a devenit din ce în ce mai esențiala în teoria și practica arhitecturii din ultimii ani, mai ales după pandemia de COVID-19 , care a subliniat rolul mediilor naturale în vindecare.

În acest timp, multe studii științifice au evidențiat efectele pozitive ale spațiilor verzi asupra bunăstării umane, fie la locurile de muncă, locuințe sau zone urbane. Cu aceste beneficii dovedite, este tot mai evident că încorporarea elementelor naturale în designul spitalelor este crucială, creând spații care oferă suport vital pacienților care se confruntă cu provocări fizice sau mentale.

Ideea că natura ajută la recuperarea pacientului nu este nouă în medicină. De-a lungul timpului, diverse culturi au recunoscut legătura dintre spațiile verzi și vindecare – de la chinezii taoiști, care au creat grădini și sere pentru beneficiile lor pentru sănătate, până la grădinile terapeutice ale mănăstirilor europene din Evul Mediu.

Cu toate acestea, pe măsură ce tehnologia a avansat, legătura dintre natură și vindecare și-a pierdut treptat proeminența, grădinile spitalelor devenind mai puțin apreciate.

Un studiu publicat în 2021 a dezvăluit că vizualizarea imaginilor cu natura nu numai că reduce emoțiile negative precum tristețea și anxietatea, dar îmbunătățește și rezultatele clinice prin scăderea durerii, a dificultății de respirație și a oboselii. Această cercetarea sugerează că efectele vindecătoare ale naturii provin din două mecanisme principale: în primul rând îndepărtează atenția de la durere. În al doilea rând, declanșează eliberarea de neuro-transmițători care stimulează bunăstarea prin bucuria frumuseții naturale.

Pentru a susține această idee, publicația Healing Gardens: Therapeutic Benefits and Design Recommendations trasează linii importante pentru proiectarea spațiilor verzi în spitale, subliniind necesitatea unui acces ușor și a unei semnalizări clare pentru persoanele cu dizabilități.

De asemenea, studiul pune accent pe siguranță, recomandând balustrade și suprafețe netede. Mobilierul precum băncile și scaunele ar trebui să fie confortabil și mobil, permițând utilizatorilor să-și aleagă locul. În plus, grădinile ar trebui să fie vizibile, astfel încât toată lumea, inclusiv pacienții cu mobilitate redusă, să se poată bucura de spațiu și priveliște, chiar dacă doar din paturile lor.

În acest context, spațiile verzi devin din ce în ce mai valorizate și integrate în designul spitalelor pentru a îmbunătăți experiența pacienților, dar și a personalului medical.

Exemple precum Texas Medical Center și Friends Hospital din Pennsylvania, arată cum încorporarea peisajelor poate ajuta la recuperarea pacientului. În mod similar, Centrele Maggie sunt renumite pentru arhitectura lor centrată pe om, care a fost inspirată de întrebarea: „Dacă arhitectura poate avea un impact negativ asupra pacienților prin creșterea anxietății lor, ar putea fi concepută și pentru a fi vindecătoare și reparatoare?”

În loc să se țină cont de formule de proiectare, spațiile spitalicești ar trebui să se concentreze pe o abordare centrată pe om, care sprijină și mângâie pacienții în momentele lor cele mai vulnerabile, îndepărtându-se de atmosfera adesea impersonală a acestor medii. Integrarea spațiilor verzi este deosebit de benefică în acest context. Deși nu este o soluție completă, s-a demonstrat că spațiile verzi ajută în mod semnificativ pacienții în recuperarea lor, oferind un sentiment de confort și creând un mediu mai vindecător.