În prima jumătate a anului 2025, activitatea investițională în sectorul Food & Drinks din România rămâne robustă. Datele platformei VICTA arată 628 de proiecte (restaurante, cantine, cafenele) cu o valoare totală de circa 8,87 miliarde RON.

Dintre acestea, 419 proiecte se aflau în fazele ante-construcție (intenție, proiectare, autorizare), 144 în faze de construcție și amenajare, iar 65 erau finalizate în perioada ianuarie-iunie 2025. Din punct de vedere al tipologiei lucrărilor, predomină construcțiile noi (506 proiecte), urmate de renovări (65), modernizări (17), extinderi (40) și doar 2 reparații.

Structura finanțării indică o majoritate covârșitoare a proiectelor private (577 proiecte, investiții de 7,73 mld. RON), în timp ce statul și parteneriatele public-private reprezintă o cincime din volum (26 proiecte publice – 805 mil. RON și 25 proiecte public-private – 336,1 mil. RON).

Geografic, județul Constanța conduce clasamentul cu 82 de proiecte, urmat de Cluj și Bihor (câte 36), Timiș (32) și Brașov (32), în timp ce Bucureștiul înregistrează doar 26 de proiecte în interval. Această ierarhie regională este confirmată și de analize recente: un studiu Victa din 2024 evidenția în top aceleași județe, Constanța, Cluj, Bihor, Brașov, ca principale centre de investiții în HoReCa.

Investiții și dezvoltare de spații noi HoReCa

Fluxul de investiții în noi spații de alimentație publică este în creștere. Un raport IBCFocus (Oct. 2024) semnala la final de an peste 700 de proiecte Food & Drinks în curs, cu circa 14 miliarde RON investiți. În contextul unei piețe aflate încă pe un trend ascendent, operatorii imobiliari mențin extinderi de unități.

Aceasta se întâmplă în pofida unor provocări economice (inflație, costuri energetice, incertitudine fiscală) care fac ca investițiile să fie tot mai prudent planificate. Experții HoReCa subliniază necesitatea unor proiecte realizate „inteligent, cu focus pe relevanță și agilitate,” adică destinate unor concepte actuale și adaptate rapid la cererea consumatorilor.

Concepte noi și inovații în Food & Drinks

Sectorul alimentației publice din România îmbrățișează concepte diverse și inovative. Se remarcă expansiunea lanțurilor de restaurante și grupurile multi-brand, ce asigură stabilitate financiară și dezvoltarea unor branduri premium cu identitate clară.

În plus, restaurantele devin tot mai flexibile și „polivalente”: este din ce în ce mai întâlnită transformarea unui spațiu pe tot parcursul zilei (de exemplu, un cocktail bar devine club de noapte seara) și organizarea de evenimente speciale, degustări sau cine-captain by chef, pentru a maximiza utilitatea spațiului.

Suprapunerea formatelor este la modă, de la restaurante pop-up și food truck-uri, care aduc bucate gourmet mai aproape de consumatori, până la apariția de food hall-uri spațioase. Un exemplu notabil este proiectul Marketta din București, primul food hall de mari dimensiuni din România, care se lansează în septembrie 2025.

Acesta va oferi aproximativ 1.500 de locuri (800 în interior, 700+ terase) și va reuni peste 40 de operatori culinari (de la fast-food-uri premium și pop-up-uri până la restaurante à la carte și baruri tematice). Conceptul se distinge prin abordarea sustenabilă (renunțarea la ambalajele de unică folosință, tacâmuri reutilizabile igienizate automat) și prin programul extins (până la 2:00 în weekend), oferind astfel o alternativă elegantă la obiceiurile de dining nocturn.

Segmentul QSR (Quick Service Restaurants / fast-food și fast-casual) continuă să se extindă accentuat. Potrivit unui sondaj HCI de sfârșit de 2024, 41,4% dintre managerii HoReCa consideră că 2025 va aduce cea mai mare creștere a acestui segment. Astfel, investițiile în restaurante cu servire rapidă sunt percepute ca sigure și bine fundamentate: ele vor „împânzi food court-urile” din mall-uri și vor genera noi tipuri de locații încă neexplorate la nivel local.

În paralel, se caută tot mai mult autenticitate și nișe gastronomice noi: bucătarii români mizează pe rețete tradiționale reinterpretate, meniuri scurte și preparate artizanale. Conceptul de „fine-dining relaxat,” adică servicii de calitate superioară, dar într-o ambianță mai casual și cu meniuri inspirate de nostalgie, câștigă teren. În ansamblu, succesul în 2025 va aparține celor care echilibrează inovația cu autenticitatea, tehnologia cu experiențele umane și sustenabilitatea cu profitabilitatea.

Tendințe de consum și preferințe ale clienților

Pe partea de cerere, comportamentul consumatorilor din România evoluează spre experiențe personalizate, sănătate și confort. Dacă în urmă cu câțiva ani frecventările în oraș erau comune, acum iese mai puțini români în restaurante, dar aceștia pun un accent tot mai mare pe calitate și autenticitate.

FPIOR (Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România) raportează că segmentul QSR este dominator pentru consumul zilnic: clienții nu mai diferențiază semnificativ între un prânz luat într-un food court și unul la un restaurant tradițional. În plus, platformele de livrare au extins semnificativ obiceiurile de consum și în orele serii sau în weekend, ceea ce reduce frecvența ieșirilor la restaurant.

De partea cealaltă, cei care încă vizitează localurile caută „experiențe memorabile”. Potrivit antreprenorilor, românii își doresc preparate cu poveste, realizate din ingrediente locale sau de sezon, servite interactiv (de exemplu pregătite parțial la masă) și în atmosfere autentice. Studii recente arată că meniurile cu informații despre originea și impactul ecologic al ingredientelor devin tot mai populare, iar parteneriatele cu producători locali sunt considerate un avantaj competitiv.

Preferințe după vârstă

Din punct de vedere demografic, tinerii sub 25 de ani frecventează restaurantele, cafenelele și barurile de socializare de circa 2-3 ori pe săptămână, fiind atrași de oferte speciale și de noutate.

Generația 31-40 de ani (millennials) preferă restaurante casual și premium, ia masa frecvent în oraș și pune accent pe calitatea serviciului și a produselor. În consecință, strategiile operatorilor se reconfigurează: mulți investesc în meniuri mai concentrate, sezoniere și ușor de livrat, dar fără compromisuri de gust, și în evenimente tematice în locație (seri italiene, brunch-uri sau cine private restrânse) pentru a răspunde nevoii clienților de socializare autentică.

Un studiu de piață indică de asemenea că 29,3% dintre managerii HoReCa anticipează o continuă creștere a serviciilor de tip take-away și livrări, reflectând tranziția către modele hibride de consum.

Pe termen scurt, industria se orientează tot mai mult spre tehnologii digitale și sustenabile: majoritatea restaurantelor au adoptat deja comenzile online și livrarea prin aplicații, iar hotelurile investesc în check-in-uri self-service. Totodată, un procent semnificativ din liderii din HoReCa consideră că 2025 va fi un an în care sustenabilitatea „va schimba fața” industriei (51,4% dintre respondenți). Practicile verzi, ambalaje biodegradabile, reducerea risipei alimentare, aprovizionarea locală și transparența în lanțul de aprovizionare, sunt tot mai des integrate în strategii.

În concluzie, semestrul I 2025 indică un sector Food & Drinks din România dinamic, aflat într-o perioadă de consolidare sub semnul adaptării rapide: investițiile se păstrează ridicate, iar operatorii caută să răspundă cererii tot mai sofisticate a clienților, axându-se pe concept, calitate și inovație.

Surse: Rapoarte și analize din industria HoReCa (date exclusive din Victa, FPIOR, HORA România).