În 2025, Compania Națională de Căi Ferate „CFR” SA gestionează un buget de 11,5 miliarde lei, o sumă record destinată administrării infrastructurii feroviare. Din această sumă, peste 8 miliarde lei sunt alocați proiectelor de modernizare și reabilitare a rețelei, în timp ce aproximativ 3 miliarde lei sunt destinați întreținerii și funcționării curente.
Cu toate acestea, deficitul de finanțare pentru perioada 2021–2025 este estimat la 12,7 miliarde lei, adică doar 50% din necesarul real a fost acoperit.
Fonduri europene de peste 5,7 miliarde euro până în 2027
CFR SA beneficiază de 5,74 miliarde euro fonduri europene până în 2027:
- 3,19 miliarde euro prin PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență;
- 2,54 miliarde euro prin Programul Transport 2021–2027 (PT), cu posibilitate de extindere până la 7,4 miliarde euro.
Proiectele vizează coridoarele feroviare majore din România, parte a rețelei europene TEN-T, inclusiv tronsoanele:
- Km 614 – Simeria
- Brașov – Sighișoara
- Caransebeș – Timișoara – Arad
- Cluj – Oradea – Episcopia Bihor
- București – Giurgiu
- Portul Constanța
- Craiova – Caransebeș
Lucrări în derulare pe peste 1.200 km de cale ferată
În prezent, peste 1.234 km de cale ferată sunt în reabilitare sau modernizare:
- Coridorul Rin-Dunăre (nord): 254 km în execuție
- Coridorul Rin-Dunăre (sud): 162 km
- Rețeaua TEN-T Globală: 166 km
- Lucrări „Quick Wins”: peste 650 km (București – Pitești, Portul Constanța etc.)
Pe lângă acestea, sunt în faze de achiziție lucrări pentru încă 280 km, iar în pregătire, proiecte pentru 2.000 km, incluzând rute importante precum București – Craiova, Apahida – Suceava, Predeal – Brașov și Complexul Feroviar București.
ERTMS până în 2030: sistem european de management al traficului
Modernizarea va include și implementarea sistemului ERTMS (nivel 2) pe principalele rute:
- Constanța – București – Curtici
- Ploiești – Siret
- București – Craiova – Calafat
- Arad – Timișoara – Caransebeș
- Coslariu – Cluj – Episcopia Bihor
PPP: o soluție puțin eficientă pentru calea ferată
Deși parteneriatele public-private (PPP) pot fi o soluție alternativă de finanțare, CFR SA consideră acest model ineficient în sectorul feroviar, din cauza experiențelor europene negative, costurilor suplimentare, riscurilor administrative și rezultatelor neconcludente. În lipsa unei strategii naționale clare și a unui cadru juridic îmbunătățit, CFR nu recomandă utilizarea intensă a PPP pentru infrastructura feroviară.
Provocări majore: finanțare, birocrație și lipsă de resurse
În ciuda fondurilor atrase, implementarea proiectelor întâmpină numeroase obstacole:
- Întârzieri cauzate de birocrație (exproprieri, avize, descărcări arheologice);
- Proceduri de achiziții contestate, care amână semnarea contractelor;
- Creșterea prețurilor la materiale și echipamente, adesea importate;
- Lipsa forței de muncă calificate și a capacității administrative;
- Impactul războiului asupra lanțurilor de aprovizionare.
Concluzie: multe investiții, dar un echilibru fragil
CFR SA traversează o perioadă de investiții majore, dar dezechilibrul între modernizare și întreținere rămâne o problemă gravă. Lipsa unui cadru legislativ eficient, a unei finanțări constante și a unor politici coerente de susținere a căii ferate accentuează degradarea rețelei și diminuează competitivitatea transportului feroviar în raport cu cel rutier.
