În ultimii ani, România a început să recupereze teren pe harta europeană a sustenabilității în construcții. Un trend tot mai vizibil este acela al clădirilor verzi, eficiente energetic, cu un impact redus asupra mediului și adaptate cerințelor europene. Dar cât de real este acest avans și unde se termină performanța și începe… greenwashing-ul?
Ce arată datele?
Potrivit unei analize Victa, în ultimele 12 luni au fost monitorizate 78 de proiecte nZEB (nearly Zero Energy Building) în România, cu o valoare pe șantier de 1,09 miliarde RON. Conform noii metodologii MC001/2022, aceste proiecte trebuie să includă un studiu de conformitate energetică și un raport detaliat privind performanța clădirii. Asta înseamnă mai mult decât izolație groasă sau panouri solare: vorbim despre o abordare integrată privind eficiența și sustenabilitatea.
Pe partea rezidențială, piața locuințelor „verzi” se dezvoltă accelerat. Între 2014 și 2024, peste 15.000 de locuințe din România au fost certificate în programul Green Homes sau se află în curs de certificare, cu o valoare cumulată estimată la 3 miliarde de euro. Comparativ cu cele aproape 10.000 de locuințe certificate până în 2022, saltul este semnificativ.
România ocupă astfel un loc fruntaș în Europa Centrală și de Est: potrivit RoGBC, există aproximativ 30.000 de locuințe „green” planificate sau deja certificate în regiune, cele mai multe fiind în România, Polonia și Irlanda.
Sectorul comercial și industrial urmează exemplul
Adoptarea certificărilor verzi este evidentă și în segmentul non-rezidențial. În 2022, în România s-au acordat 154 de certificări internaționale (LEED sau BREEAM), adică o treime din totalul acumulat în ultimii 14 ani. Dezvoltatori mari, precum CTP, au obținut 36 de noi certificări într-un singur an, atingând un portofoliu total de 99 de clădiri BREEAM. Retailerul Penny a certificat, la rândul său, 20 de magazine.
Cele mai multe certificări din acel an au fost obținute în retail (59 de hipermarketuri) și logistică (48 de depozite), urmate de clădirile de birouri (36). Mai mult, proiectele românești se remarcă și prin scoruri excelente: Business Garden Bucharest (dezvoltat de Vastint) a obținut 98 de puncte LEED Platinum, al treilea cel mai mare scor din lume la acel moment. Tot în 2022, magazinul Lidl Aviatiei a devenit prima clădire de retail din România cu BREEAM Outstanding (99,1%).
Greenwashing: pericolul din spatele culorii verzi
Pe măsură ce „verde” devine sinonim cu „valoare adăugată”, riscul de greenwashing în sectorul construcțiilor crește. Greenwashing-ul apare atunci când o clădire este promovată ca fiind sustenabilă fără a respecta în mod real standarde de mediu. Iată câteva semnale de alarmă:
- Termeni vagi, fără ancore tehnice – „eco”, „sustenabil”, „prietenos cu mediul” – fără să existe date concrete în spate.
- Certificări lipsă – sau doar pre-certificări neverificate. Uneori, procesul de audit nu este dus până la capăt.
- Marketing exagerat – accent pe detalii minore (ex. vopsele fără solvenți) în timp ce performanța energetică generală rămâne scăzută.
- Lipsa transparenței – lipsesc rapoartele de performanță, evaluările LCA sau orice măsurători independente privind economiile de energie sau emisiile de CO₂.
Astfel de practici afectează încrederea pieței. Deja, autorități precum ANPC și Comisia Europeană atrag atenția asupra „fraudelor verzi” și pregătesc noi reguli prin Directiva Green Claims. În timp, companiile care nu își susțin afirmațiile prin certificări și date auditate riscă penalizări – financiare, reputaționale și chiar legale.
Cum ne poziționăm față de Europa?
Conform unui raport Colliers din 2024, România se află pe primele poziții din CEE în ceea ce privește stocul de birouri verzi. La București, 93% din clădirile noi construite în ultimii 7 ani sunt certificate, aproape de nivelul Varșoviei (98%).
Totuși, provocările persistă. România are un stoc mare de clădiri vechi și ineficiente energetic, iar renovarea acestora va fi esențială pentru a ne alinia obiectivelor de decarbonizare. Comparativ cu țările din Europa de Vest (Germania, Franța, Suedia), unde standardele nZEB sunt norma de ani buni, România face progrese vizibile, dar cu mult loc de îmbunătățire.
Concluzie: direcția e bună, dar nu suficientă
Construcțiile verzi nu mai sunt un moft, ci o necesitate. România face pași clari în direcția sustenabilității, cu mii de locuințe și sute de clădiri comerciale deja certificate. Fondurile europene, reglementările actualizate și cererea pieței contribuie la impulsionarea acestui segment.
Însă, pentru a evita capcana greenwashing-ului și a rămâne competitivă, piața construcțiilor trebuie să mizeze pe transparență, certificări solide și performanță reală, nu doar imagine. Adevărata sustenabilitate nu se vede doar în broșuri frumos colorate, ci în consumuri reduse, emisii scăzute și un impact real asupra mediului și comunității.
Surse articol:
Victa.ro / Romanian Green Building Council (RoGBC) / BuildGreen.ro / Colliers România – „Green Office Market Reports”/ Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) / Forbes România / Economedia / HotNews / Greenwashing Index & Green Claims Directive (UE)
Citește și:
