Pe scurt:

• Costuri de închiriere de 22 de euro pe metru pătrat
• Dezvoltarea de noi spații de birouri a înregistrat un declin semnificativ
• Anul 2024 a adus 16,500 mp de noi spații finalizate, pentru 2025 sunt planificați doar 6,500 mp

Pe larg:

Sectorul spațiilor de birouri din București traversează o perioadă de transformare semnificativă, caracterizată de o ofertă restrânsă și o creștere accentuată a chiriilor pentru clădirile premium, conform unui raport Colliers.

Costurile de închiriere pentru spațiile de top din zonele centrale ale Capitalei au urcat până la 22 de euro pe metru pătrat, iar în unele cazuri chiar au depășit acest nivel. Companiile care doresc să se relocheze sau să își extindă birourile întâmpină dificultăți în găsirea unor spații moderne disponibile, pe fondul unei oferte tot mai limitate.

O scădere accentuată a livrărilor de noi spații de birouri

Pe lângă oferta restrânsă, dezvoltarea de noi spații de birouri a înregistrat un declin semnificativ. Dacă în ultimul deceniu se livrau, în medie, 160.000 mp anual, anul 2024 a adus doar 16.500 mp de noi spații finalizate, iar pentru 2025 sunt planificați doar 6.500 mp.

„Aceste cifre, mult sub media ultimilor ani, indică o disponibilitate tot mai redusă a spațiilor moderne de birouri, atât în ceea ce privește stocul existent, cât și noile dezvoltări. În acest context, companiile care doresc să își extindă operațiunile se confruntă cu provocări mai mari în identificarea unor spații adecvate. Dacă nu va apărea o recesiune economică majoră, ceea ce nici noi și nici majoritatea economiștilor nu anticipăm, această tendință va continua pe termen scurt și mediu”, a declarat Victor Coconș, Partener și Șef de Leasing | Birouri și Agenții Industriale la Colliers.

O piață segmentată: clădiri goale vs. clădiri ocupate

Analiza Colliers scoate în evidență o discrepanță majoră între diferite segmente ale pieței. În timp ce 20 de clădiri, reprezentând 23% din suprafața totală de birouri închiriabile din București, înregistrează o rată medie de neocupare de 33%, celelalte 186 de clădiri, care acoperă 77% din piață, au o rată mult mai scăzută, de doar 7%.

Această diferență arată că firmele continuă să caute spații moderne și bine poziționate, în timp ce clădirile mai vechi sau cu specificații tehnice inferioare rămân neocupate.