În 2025, piața construcțiilor și instalațiilor din România se află într-o perioadă marcată de prudență. Dinamica scăzută a cererii, volatilitatea economică și deficitul de personal specializat contribuie la o atitudine rezervată în industrie, fără însă a anticipa schimbări majore structurale. Ajustările din acest an sunt, mai degrabă, tactice, având un impact limitat asupra volumului general de lucrări.
Aceste concluzii provin din cel mai amplu studiu realizat de MKOR la comanda Uniprest Instal, prezentat la conferința Install Efficiency din 8 aprilie, la București. Cercetarea oferă o perspectivă detaliată asupra percepțiilor, tendințelor și provocărilor cu care se confruntă actorii din acest sector, într-un context economic complex.
Evoluția pieței: Scădere în 2024, stagnare în 2025
În urma unui an 2023 cu o creștere de 14,2%, piața construcțiilor a intrat pe o traiectorie descendentă. În 2024, se preconizează o scădere de 4,9%, cu un impact semnificativ pe segmentul rezidențial, unde se estimează o contracție de 21,1%, după o scădere deja vizibilă în 2023 (-6,6%). Sectorul nerezidențial nu este scutit, înregistrând o scădere de 5,8%, în timp ce singurul segment în creștere este cel al construcțiilor inginerești, cu o avans de 2,3%, insuficient însă pentru a echilibra întreaga piață.
În acest context, percepția principală în rândul actorilor economici este una de stagnare. Doar 25% dintre companii se declară optimiste, în timp ce 48% se așteaptă la o evoluție negativă. Investitorii imobiliari și companiile active în zona București-Ilfov sunt cei mai pesimiști, în timp ce firmele axate pe lucrări publice sunt mai încrezătoare în volumul de lucrări din 2025.
Provocările structurale: Deficit de personal, instabilitate legislativă și volatilitate economică
Principalele riscuri identificate de companii sunt incertitudinea economică (28%), lipsa acută de personal calificat (24%) și instabilitatea legislativă (19%). România se confruntă cu un deficit de peste 60.000 de specialiști în domeniul instalațiilor, iar lipsa predictibilității fiscale și legislative îngreunează planificarea investițiilor.
Companiile mari, cu cifre de afaceri de peste 10 milioane de euro, sunt mai sensibile la riscurile externe, precum evoluțiile internaționale și fluctuațiile prețurilor materiilor prime și energiei. În schimb, IMM-urile, în special cele din sud-vestul țării, sunt mai afectate de instabilitatea reglementărilor locale și dificultățile de recrutare a forței de muncă specializate.
Prioritățile investiționale: Eficiența energetică și digitalizarea
În ciuda contextului economic dificil, direcțiile strategice ale pieței sunt clare. În următorii 3-5 ani, eficiența energetică și digitalizarea vor fi principalele obiective ale investițiilor. Automatizările pentru controlul consumului, integrarea soluțiilor de monitorizare în timp real și tehnologiile de recuperare a energiei sunt prioritare pentru majoritatea companiilor.
88% dintre respondenți utilizează deja soluții digitale pentru monitorizarea și optimizarea instalațiilor, iar două treimi dintre aceștia preferă controlul de la distanță. Sistemele BMS și cele de monitorizare a consumului sunt esențiale pentru optimizarea operațională și reducerea costurilor.
Trei categorii de instalații conduc cererea: HVAC, termice și electrice, toate axate pe soluții de confort termic și eficiență. Cu toate acestea, multe proiecte care includ aceste sisteme sunt modificate în execuție, din cauza unor limitări bugetare sau a unei conștientizări insuficiente a beneficiilor pe termen lung.
Presiuni financiare și stagnarea investițiilor private
Datele pentru 2024 arată o scădere semnificativă de 12,8% a suprafețelor autorizate pentru construcții nerezidențiale, o premieră în ultimii ani. Această contracție se datorează amânării investițiilor în infrastructura proprie și unei prudențe sporite în deciziile de extindere sau relocare.
În sectorul rezidențial, au fost autorizate peste 80.000 de locuințe, în ușoară creștere față de 2023, dar numărul locuințelor finalizate în mediul urban a scăzut cu 18% comparativ cu 2020. În schimb, mediul rural a înregistrat o revenire, atingând nivelul livrărilor din urmă cu patru ani.
Între 2010 și 2024, prețurile locuințelor au crescut cu 28%, iar chiriile cu 56%, o tendință contrară mediei UE, unde prețurile locuințelor au urcat cu 57%, iar chiriile doar cu 25%. Astfel, România rămâne o piață dominată de achiziții, mai degrabă decât de închirieri.
Oportunități pentru reabilitare și proiecte ecologice
În România, 88% dintre clădiri au fost construite înainte de 1990, iar mai mult de 80% dintre acestea necesită renovare pentru a îndeplini standardele de eficiență energetică. Încălzirea și răcirea clădirilor generează aproximativ 40% din consumul de energie la nivel european, iar directivele europene impun modernizarea acestora până în 2030.
Programele publice de finanțare, precum PNRR, Fondul pentru Modernizare și POIM, susțin renovarea sistemelor tehnice din clădiri publice și rezidențiale. În plus, se conturează proiecte ambițioase, cum ar fi cartierele verzi în orașe mari precum Cluj-Napoca, București, Timișoara și Iași.
Regiunea Sud-Muntenia va gestiona un program de peste 280 de milioane de euro pentru renovarea locuințelor individuale, cu un impact direct asupra cererii de echipamente HVAC, pompe de căldură și sisteme inteligente de control al consumului.
O industrie cu potențial, dar afectată de presiuni și lipsă de încredere
Companiile din sectorul instalațiilor și construcțiilor se află într-un climat economic cu multe incertitudini. Pe de o parte, presiunea costurilor, deficitul de forță de muncă și incertitudinile economice frânează investițiile. Pe de altă parte, cererea pentru soluții eficiente energetic și digitalizate crește, iar politicile publice oferă un cadru favorabil proiectelor de modernizare.
Pentru 2025, se preconizează o piață marcată de prudență, cu ajustări punctuale ale volumelor de lucrări, dar fără schimbări structurale semnificative. Direcțiile strategice rămân însă clare: eficiență, sustenabilitate și adaptabilitate.
Citește și:
