The BIM Challenge 2024, organizat în perioada 2-6 septembrie, în Constanța, este singurul eveniment din România unde înveți BIM într-un mod aplicat. Este evenimentul unde ALLBIM NET schimbă modul în care oamenii învață în industria AEC și care aduce la aceeași masă studenți, universități, proiectanți, specialiști, dezvoltatori de software și producători de materiale, creând un hub pentru inovație și schimbul de cunoștințe.

Însă mai multe despre inițiativa acestui eveniment, avantajele BIM, sau proiecte viitoare, ne vorbește Monica-Gabriela Amuza, urbanist peisagist, Allplan Product Owner în cadrul companiei ALLBIM NET și coordonator tehnic al evenimentului The BIM Challenge, ediția 2024. Aceasta ne oferă și un studiu de caz interesant în care a fost implementat BIM cu succes.

Pentru început, spune-ne, te rog, cum a pornit inițiativa acestui eveniment? Și cât de mare este interesul pentru astfel de evenimente?

Inițiativa acestui eveniment a pornit din necesitatea de a răspunde la întrebările și preocupările din ce în ce mai frecvente legate de subiectul „Ce este BIM?”, atât din partea clienților, cât și a pieței în general. Am observat o creștere a interesului pentru BIM, inclusiv în cerințele licitațiilor, ceea ce ne-a determinat să ne recalibrăm și să oferim soluții adaptate acestor nevoi.

În același timp, compania ALLBIM NET organiza deja trei evenimente majore anual, dedicate studenților și profesioniștilor din domeniul AEC: Școala de Vară, Concursul BIM Challenge și Seminarul ALLBIM NET.

Astfel, foarte multe dintre rezultatele proiectelor lucrate în România în ultimii ani, foarte multe dintre premisele implementării standardelor BIM în România, Republica Moldova, dar și Europa, vor fi prezentate și dezbătute anul acesta,  în cadrul celui mai mare eveniment de acest tip din România, The BIM Challenge 2024, organizat în perioada 2-6 septembrie, în Constanța.

Vor fi prezenți invitați de seamă din domeniul construcțiilor și al digitalizării. Temele abordate vor fi diverse, pe lângă BIM, discutându-se despre sustenabilitate, monitorizare, inteligența artificială și asset-uri digitale, precum și despre securitatea cibernetică.

Ne așteptăm la peste 100 de participanți din diverse domenii – de la beneficiari și investitori, până la autorități locale, arhitecți, ingineri constructori și numeroși studenți, dornici să descopere oportunitățile viitorului.

Care sunt avantajele oferite de BIM?

BIM (Building Information Modeling) aduce numeroase avantaje, mai ales odată ce respectăm standardele și ghidurile în vigoare. În primul rând, aș dori să menționez îmbunătățirea calității proiectelor, optimizarea managementului de proiect și a colaborării, precum și identificarea timpurie a potențialelor conflicte.

Ceea ce face această metodologie remarcabilă este gestionarea construcției pe parcursul întregului său ciclu de viață – de la concept și proiectare, până la execuție, operare și mentenanță, ceea ce implică o planificare riguroasă și o definire clară a rolurilor și responsabilităților fiecărui actor implicat în livrarea informațiilor.

Comparativ cu metodele tradiționale, BIM asigură o transparență sporită și o gestionare mai eficientă a resurselor și costurilor, deoarece presupune această planificare detaliată, bazată pe cerințe clar exprimate, și pe includerea încă de la început a tuturor părților implicate în proiect: beneficiari, proiectanți, constructori, facility managers, auditori energetici, producători de materiale ș.a.m.d.

Un alt avantaj constă în utilizarea platformelor Common Data Environment, așa cum este Bimplus, care facilitează colaborarea și centralizarea informațiilor într-un singur mediu comun de date, creând o sursă unică de adevăr.  Aici regăsim modelul colaborativ unic al construcției, care conține informații valoroase despre proiect, organizate sub forma unor containere de informație. În plus, platforma CDE Bimplus permite stocarea completă a documentației proiectului, de la avize, la certificate de urbanism și planșe. Astfel, este facilitată dezvoltarea unei cărți digitale complete a construcției, care este deținută de beneficiar.

Este crucial ca procesul BIM să fie integrat încă din faza de concept, deoarece aplicarea acestei metodologii într-o etapă ulterioară poate limita considerabil beneficiile sale.

Ne poți oferi un studiu de caz interesant în care BIM este implementat sau a fost implementat. Cum a îmbunătățit BIM, să spunem proiectarea, coordonarea, îmbunătățirea proceselor?

Desigur. Încă de acum doi ani am început colaborarea cu o echipă din Republica Moldova, la două proiecte majore de infrastructură rutieră – proiectul M1-Trușeni și proiectul M1-Petricani. Ambele proiecte au ca scop modernizarea nodurilor rutiere cheie în vederea optimizării conectivității între localități, contribuind astfel la îmbunătățirea mobilității și siguranței traficului.

Proiectele au fost elaborate prin colaborarea dintre INJPROIECT și Administrația de Stat a Drumurilor, cu susținerea specialiștilor de la Universitatea Tehnică din Moldova și din ALLBIM NET, iar implementarea BIM a jucat un rol crucial în succesul acestui proiect.

Proiectul M1-Petricani a reprezentat în anul 2022 o premieră a utilizării BIM pentru infrastructura din Moldova, fiind primul în care Administrația de Stat a Drumurilor, prin implicarea și eforturile domnului Director General Interimar Sergiu Bejan, a formulat cerințe BIM, stabilind un nou standard pentru proiectele viitoare.

Tot aici, managementul de proiect, stocarea informațiilor, colaborarea între specialiști, verificarea coliziunilor și comunicarea cu beneficiarul au fost realizate cu ajutorul platformei Bimplus, o platformă CDE (Common Data Environment) puternică, conformă cu standardul SR EN ISO 19650. Chiar dacă ne situăm la nivelul anului 2022, instrumentele software folosite au livrat nivelul de performanță necesar dezvoltării într-un singur model 3D, a tuturor elementelor componente infrastructurii rutiere – au fost modelate elementele esențiale precum sensuri giratorii, infrastructură de tip poduri, pasaje, intersecții de drumuri și toate elementele conexe care însoțesc aceste infrastructuri.

Un alt rezultat semnificativ al acestui proiect a fost utilizarea parametrizării în infrastructura modelată, prin intermediul Allplan Drumuri și Allplan Poduri, formate care vor putea fi valorificate și în alte proiecte.

Vă invit să aflați mai multe informații despre aceste proiecte la următorul link.

Încurajezi integrarea BIM și cu alte tipuri de software sau tehnologii, precum Digital Twin, VR, AR sau IoT? Dacă da, ne poți da câteva exemple de proiecte în care se pot folosi aceste tehnologii?

Soluțiile software fac parte din procesul BIM.

BIM facilitează nu doar activitățile de proiectare, ci și de execuție și monitorizare a construcțiilor, astfel că integrarea tehnologiilor de tip Digital Twin reprezintă o adevărată necesitate pentru gestionarea activului construit, iar succesul în gestionarea activelor pe termen lung depinde considerabil de o planificare strategică a implementării BIM.

Voi lua ca exemplu soluția dTwin oferită de grupul Nemetschek – o platformă Digital Twin bazată pe cloud, care integrează toate sursele de date ale unei clădiri într-un model digital complex. Aceasta permite monitorizarea și gestionarea în timp real a activului construit, optimizând întreținerea și eficiența operațională. Soluția combină informațiile din CAD/BIM cu datele colectate de la sisteme de senzori și dispozitive IoT, creând astfel un Model de Informații al Activului – un geamăn digital, dinamic și actualizat în timp real.

În cadrul evenimentului The BIM Challenge, vom detalia un studiu de caz realizat de partenerii noștri de la UMEX, care au finalizat recent implementarea acestei platforme Digital Twin.

Cât de departe crezi că poate ajunge automatizarea, în ceea ce privește infrastructura, respectiv industria construcțiilor? Și cum ar putea arăta viitorul ei?

Consider că viitorul înseamnă atingerea statutului de smart city. Digitalizarea și automatizarea vor redefini modul în care construim și trăim și vor avea un impact major asupra calității vieții și a sustenabilității mediului construit.

Inteligența artificială va permite simularea unor scenarii complexe și dezvoltarea unor sisteme avansate de monitorizare, ceea ce va facilita tranziția către orașele inteligente. În viitor ne putem aștepta la un ecosistem urban în care toate componentele sistemului vor fi interconectate și gestionate inteligent, de la gestionarea traficului până la monitorizarea stării clădirilor în timp real.

Automatizarea va revoluționa și procesele de fabricație și execuție, ceea ce va permite o eficientizare a activităților de construcție, reducând timpii de execuție, dar și costurile operaționale. Un exemplu concret este utilizarea elementelor prefabricate, fie că vorbim despre beton, oțel, fațade sau instalații.

Este o perioadă atât de interesantă în lumea construcțiilor, o industrie care a trecut prin atâtea cicluri, de la criză economică, pandemie, inflație sau lipsă severă de personal. Care crezi, însă, că este perspectiva industriei construcțiilor de astăzi? Care sunt cele mai actuale provocări?

În primul rând, aș vrea să menționez că tocmai digitalizarea reprezintă o provocare majoră, în special pentru țara noastră. Arhivele clădirilor din România sunt încă predominant constituite din documente pe hârtie, care sunt adesea incomplete, deteriorate și dificil de accesat.

Situația generează probleme majore pentru comunitate, specialiști și autoritățile publice, care nu dispun de o imagine completă și actualizată a clădirilor aflate în exploatare. Se remarcă astfel necesitatea pentru o soluție eficientă de digitalizare a clădirilor, una care să livreze beneficiarilor construcții inteligente – iar aici consider că intervine BIM. Cu toate acestea, pentru a stimula adoptarea BIM la nivel național, este necesară o implicare activă a autorităților publice, a unor inițiative care să vină de la nivel guvernamental.

Totodată, sectorul construcțiilor se confruntă cu o multitudine de provocări legislative, de la standarde și normative privind emisiile globale și reziliență climatică, până la cerințe de conformare seismică și analize ale ciclului de viață al construcțiilor (LCA) sau evaluarea performanței de mediu a acestora. Toate acestea pun o presiune considerabilă asupra sectorului construcțiilor și fac parte din cerințele moderne ale organizațiilor globale.

Ne propunem să dezbatem toate aceste cerințe și normative în cadrul evenimentului, unde vom explora modalitățile de integrare a acestora în procesele BIM.

Care este un lucru despre coordonarea tehnică a unui eveniment pe care ai fi vrut să-l știi înainte de a lucra în domeniu?

Un aspect pe care mi-ar fi plăcut să îl cunosc înainte de a lucra în coordonarea tehnică a evenimentelor este importanța identificării acelui „X factor” care poate transforma un eveniment obișnuit în unul de succes. Reușita nu depinde doar de o bună execuție tehnică, ci și de capacitatea de a identifica constant surse de creativitate și de a fi mereu la curent cu cele mai relevante subiecte din domeniu.

Ce alte proiecte mai aveți în pregătire în perioada următoare?

În perioada următoare, ne concentrăm pe inițiative de formare profesională, adresate atât studenților, cât și proiectanților, pentru a-i pregăti să integreze procesele BIM și să folosească produsele software pe care le distribuim în activitatea lor curentă, conform standardelor SR EN ISO 19650.

Ne bucură interesul manifestat de beneficiari pentru aceste evenimente, întrucât rolul acestora este esențial pentru succesul implementării proceselor BIM. Echipa noastră va fi în continuare alături de aceștia cu servicii specifice de asistență în utilizarea soft-urilor și implementarea fluxurilor de lucru în proiectele viitoare sau aflate în derulare, iar suplimentar sprijinim industria construcțiilor cu o gamă largă de produse software și servicii de consultanță BIM.

Cu ce ai dori să rămână participanții după finalul acestei ediții?

Ne dorim în primul rând ca participanții să aibă o înțelegere profundă a fluxului de lucru BIM – de la A la Z – conform standardelor și ghidurilor în vigoare. De asemenea, sperăm să colaboreze mai eficient, să își dezvolte competențele de utilizare a produselor software și să le folosească într-un mod cât mai optim.

Ne dorim ca aceștia să fie capabili să livreze în format IFC, conform specificațiilor openBIM elaborate de buildingSMART, indiferent de software-ul utilizat (Allplan, ArchiCAD, Revit, SCIA etc.).