În România post-pandemică, investițiile în spitale noi ar trebui să răspundă unei nevoi acute: infrastructura sanitară este învechită, personalul suprasolicitat, iar accesul la îngrijire medicală de calitate variază drastic de la un județ la altul. Cu toate acestea, lista proiectelor de investiții finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) arată că nu toate regiunile beneficiază în mod egal de această modernizare.
Pe hârtie, 27 de spitale noi sau extinderi majore sunt finanțate până în 2026. În realitate, aceste proiecte sunt distribuite inegal, iar peste 20 de județe, multe cu probleme cronice în sistemul sanitar, nu apar deloc pe lista de finanțare.
PNRR: 27 de spitale până în 2026
Ministerul Sănătății a aprobat 27 de investiții în infrastructura spitalicească, care includ construcții noi, extinderi și modernizări. Acestea sunt distribuite astfel:
Datele VICTA: Imaginea de ansamblu din teren
Conform platformei VICTA, în ultimele 12 luni au fost monitorizate 385 de proiecte spitalicești aflate în diverse stadii de dezvoltare, cu o valoare totală estimată la 31,38 miliarde RON. Cele mai multe inițiative sunt concentrate în marile centre urbane, precum București (35 de proiecte), Iași (22), Cluj (21) și Bihor (17). Din total, 356 de proiecte sunt publice, în timp ce 29 provin din sectorul privat.
În funcție de stadiul în care se află, proiectele se împart astfel:
- 6 sunt în faza de intenție
- 132 în faza de proiectare
- 32 în etapa de autorizare
- 52 în pregătirea execuției
- 99 sunt deja în construcție
- 24 în faza de amenajare
- iar 40 au fost finalizate.
Tipologia lucrărilor variază considerabil:
- 113 proiecte vizează construcții noi
- 167 presupun renovări
- 21 sunt lucrări de reparații
- 8 implică modernizări
- iar 76 se referă la extinderi
La rândul lor, proiectele de construcții noi sunt distribuite inegal pe parcursul etapelor de dezvoltare. Doar 22 dintre acestea au ajuns în faza de execuție, iar 7 se află în etapa de amenajare. Cele mai multe, 79 de proiecte, sunt încă în stadii preliminare, precum intenție, proiectare, autorizare sau pregătire pentru execuție. În prezent, doar 5 construcții noi au fost finalizate.
În județele Gorj, Caraș-Severin, Covasna, Buzău, Ialomița și Tulcea nu este monitorizat niciun proiect de construcție nouă în ultimele 12 luni, potrivit datelor disponibile.
Concluzie
Distribuția geografică a investițiilor în spitale noi scoate în evidență un dezechilibru major între regiuni. Sud-estul și nord-estul țării, zone cu o populație numeroasă și cu probleme istorice în ceea ce privește infrastructura medicală, sunt vizibil subreprezentate în listele de investiții. Mai grav, județe precum Tulcea, Buzău, Ialomița, Gorj sau Caraș-Severin nu figurează deloc în proiectele de construcții noi monitorizate, deși în multe cazuri vorbim despre zone cu acces limitat la servicii de sănătate performante.
Aceste omisiuni nu par întâmplătoare. Printre explicațiile posibile se numără capacitatea administrativă redusă la nivel local, lipsa de fonduri pentru cofinanțare, dar și criterii politice care influențează distribuirea investițiilor. În unele județe, migrația continuă și îmbătrânirea populației ar putea fi invocate ca argument pentru a „justifica” absența investițiilor, deși tocmai aceste fenomene ar trebui să atragă atenția asupra nevoii de infrastructură medicală mai bună.
În timp ce în unele județe se ridică spitale moderne, altele nici măcar nu apar pe hartă. România riscă să trateze inechitatea cu indiferență – chiar și atunci când miza este viața. Dacă nu există o strategie națională clară și echitabilă, „reforma din sănătate” va continua să însemne spitale pentru unii și așteptare pentru ceilalți.
Citește și:
