Într-un context economic aflat într-o continuă transformare, industria construcțiilor din România se află într-un moment de răscruce, marcat de investiții masive, provocări recurente și oportunități semnificative de dezvoltare. De la infrastructură publică la sectorul rezidențial, de la noile tehnologii la presiunile generate de creșterea costurilor și lipsa forței de muncă, construcțiile continuă să joace un rol esențial în dinamica economică a țării.

Pentru a înțelege mai bine direcțiile de evoluție ale acestui sector vital în următorii ani, am invitat 7 specialiști din domeniu – antreprenori, dezvoltatori, proiectanți și experți tehnici – să-și exprime opinia cu privire la potențialul de creștere al pieței, impactul investițiilor recente, dinamica prețurilor și cererea tot mai sofisticată a clienților.

Răspunsurile lor conturează un tablou complex și realist: de la optimismul generat de accesul la fonduri europene și dezvoltarea tehnologică accelerată, până la semnalele de avertizare privind sustenabilitatea pe termen lung, fragmentarea pieței și dificultățile administrative. Un lucru este însă clar: industria construcțiilor are resursele și premisele necesare pentru a deveni, în continuare, un pilon strategic al economiei românești.

Infrastructura publică – un motor puternic de creștere

„În linii generale, ne așteptăm la o evoluție susținută a întregii industrii, pentru cel puțin 4-5 ani. Pentru sectorul privat, toate datele disponibile astăzi indică o cerere reală de unități locative noi, la scară națională. În plus, din perspectiva prețurilor de achiziție, acestea se situează la cel mai bun nivel de accesibilitate din ultimii 15 ani. 

Spre exemplu, în luna februarie a anului 2024 erau necesare aproximativ 84 de salarii medii nete, sau echivalentul unei perioade de 7 ani pentru a achita un apartament nou, cu două camere, de 55 mp utili, în București. Comparativ, media europeană este la 14 ani. Iar dacă ne întoarcem în timp, în anul 2008, același raport indica o perioadă de aproximativ 33 de ani. Plecând de la aceste statistici, apreciem că acești indicatori surprind momentul favorabil în care ne aflăm ca piață imobiliară și potențial de dezvoltare.

Sectorul lucrărilor publice din România se află în continuare într-o perioadă foarte propice, caracterizată de un volum crescut al investițiilor și de programe finanțate atât din bugetul de stat, cât și din fonduri europene. Această creștere a investițiilor în infrastructură și construcții publice susține în mare parte dinamica din piața locală a construcțiilor, având un impact pozitiv asupra întregului sector și economiei în ansamblu.

Totuși, este necesară o calibrare a prețurilor de construcție și alinierea acestora la nivel european, acesta fiind un aspect important și inevitabil în contextul de astăzi al industriei construcțiilor din România. Este esențial ca piața construcțiilor să evolueze în concordanță cu standardele europene pentru a deveni mai competitivă, mai reziliență și mai pregătită să facă față cerințelor și oportunităților din piața internă și externă.

Actualizarea prețurilor de construcție ar putea contribui la echilibrarea costurilor, creșterea calității și standardelor de construcție, stimularea inovației și promovarea sustenabilității în industria construcțiilor din România. Acest proces de aliniere ar putea facilita contractarea și executarea unor volume mai mari de lucrări publice, aducând beneficii atât pentru firmele de construcții și mai departe pe orizontală către ceilalți actori din industrie,” ne-a spus Răzvan Pârvulescu, Head of Business Development BTDConstruct & Ambient.

Această idee este consolidată și de alți specialiști, care punctează rolul cheie al fondurilor europene – aproape 100 de miliarde de euro alocate în următorii ani prin diverse programe, inclusiv PNRR, Politica de Coeziune și Programul „Anghel Saligny”. Potrivit lui Cătălin Podaru, CEO Leviatan Group, „perspectivele pentru perioada 2025-2027 sunt optimiste, în contextul în care România se află la un punct de răscruce. 

Cu un buget considerabil de 70 de miliarde de euro disponibil pentru dezvoltare prin fonduri europene, prin Politica de Coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, se anticipează că aceste resurse vor impulsiona semnificativ sectorul construcțiilor.

Această infuzie de capital este esențială pentru dezvoltarea continuă a infrastructurii la nivel local și național, promițând o creștere stabilă și durabilă pentru anii următori.”

Inovație, digitalizare și alinierea la standarde internaționale

Pe lângă nevoia de investiții, experții subliniază importanța inovației și digitalizării în creșterea calității proiectelor. Alexandru Fulga, Fondator al Patronatului Proiectanților în Construcții din România, co-owner și co-fondator al CDS, vorbește despre necesitatea alinierii la standardele internaționale, prin extinderea utilizării tehnologiei BIM și a inteligenței artificiale. „Sectorul construcțiilor are deja o pondere semnificativă din PIB și generează un puternic ritm de dezvoltare. Zecile de miliarde de euro investite în România în ultimii ani și alte aproape 100 de miliarde care vor rula în economia noastră ca investiții în următoarea perioadă fac din această industrie un adevărat motor de propulsie pentru dezvoltarea economică. 

Opinia noastră este că industria construcțiilor din România ar trebui să se axeze pe dezvoltarea sustenabilă și pe alinierea la standardele internaționale. Ca proiectanți, considerăm că acest sector este un pilon esențial în procesul de dezvoltare.

Pentru a răspunde provocărilor și oportunităților viitoare, este crucial ca piața din România să se sincronizeze cu practicile și tendințele din statele dezvoltate. Extinderea utilizării tehnologiei BIM (Building Information Modeling) și a inteligenței artificiale va fi esențială pentru îmbunătățirea eficienței și calității proiectelor.

Ținând cont de potențialul de creștere al acestui domeniu, tranzacțiile realizate în ultimii ani, nivelul actual al prețurilor și cererea clienților, ne așteptăm ca industria construcțiilor să evolueze semnificativ. Această evoluție va fi marcată de inovație, eficiență și durabilitate, consolidându-și astfel rolul vital în economia României.”

Și Raluca Șoaita, fondatoarea TESSERACT ARCHITECTURE, aduce în prim-plan interesul tot mai crescut pentru construcții verzi, soluții modulare și integrarea tehnologiilor inovatoare. Sustenabilitatea și eficiența energetică sunt deja factori diferențiatori majori, care atrag atât investitori, cât și beneficiari finali. Aceasta declară că “„Suntem într-un punct în care putem privi cu optimism evoluția industriei construcțiilor în România, ținând cont că ni s-a demonstrat de nenumărate ori că există un potențial imens de creștere atât pentru domeniul medical, cât și pentru alte sectoare de activitate, cum ar fi cel industrial, logistic, dar și cel rezidențial – având în vedere stocurile vechi de clădiri din această zonă a Europei, cât și interesul din ce în ce mai crescut al investitorilor. 

Vedem din ce în ce mai des un interes crescut pentru implementarea noilor tehnologii și soluții de proiectare, cum ar fi BIM (Building Information Modeling), cât și pentru construcții inovatoare, cum ar fi cele modulare sau soluții de proiectare ce integrează inteligența artificială. Acest tip de inovații nu doar că îmbunătățesc eficiența clădirilor și reduc costurile pe termen lung, dar contribuie semnificativ la creșterea calității și preciziei în execuție, asigurând în acest mod o serie de beneficii clădirilor și utilizatorilor acestora. 

Sustenabilitatea și eficiența energetică sunt, de asemenea, aspecte din ce în ce mai relevante. Observăm o cerere crescută pentru clădirile verzi, care integrează materiale sustenabile, cât și tehnologii prin intermediul cărora putem reduce consumul de energie. Această tendință nu sprijină doar protecția mediului, dar contribuie și la scăderea costurilor operaționale pe termen lung, ceea ce atrage interesul investitorilor și beneficiarilor finali.  

În ceea ce privește cererea și evoluția prețurilor, industria serviciilor de construcții și proiectare pentru domeniul medical se bucură de o cerere semnificativă, alimentată, în principal, de necesitatea modernizării infrastructurii. Totuși, creșterea imprevizibilă din ultimii ani a prețurilor materialelor, dar și penuria forței de muncă specializate din domeniu reprezintă într-adevăr provocări care afectează întreaga piață. 

În acest context, este important să formulăm corect discuția despre prețul de proiectare și construcție a unui nou spital. Acesta  diferă semnificativ de costul de proiectare a oricărui alt tip de clădire, prezentând foarte multe particularități și specificități tehnice, iar din acest punct de vedere costurile de realizare a unui spital nu pot fi comparate cu costurile de execuție ale unei clădiri cu altă destinație. 

În concluzie, putem spune cu încredere că investițiile recente pe care le vedem în piață reflectă dezvoltarea industriei și oportunități considerabile pentru inovație și creștere.” 

Provocări și incertitudini în piață

Totuși, nu lipsesc și notele de realism. Sorin Cristea, Director General al CON-A, atrage atenția asupra faptului că unele segmente vor stagna sau chiar vor înregistra scăderi. “Credem că unele sectoare se vor afla în trend de creștere, cum ar fi infrastructura rutieră și construcțiile pentru protecția mediului, iar totodată unele categorii de construcții vor scădea ca și volume – construcțiile imobiliare, clădirile de birouri, construcțiile aferente industriei mici și medii,” declară acesta.

La rândul său, Dorin Așchilean, președintele CA NORD CONFOREST, avertizează asupra riscurilor semnificative care pot perturba stabilitatea pieței: inflația, lipsa personalului calificat, întârzierile în plata facturilor de către stat și incertitudinile geopolitice din regiune. “În această industrie nu a fost niciodată ușor, permanent ne-am confruntat cu probleme, parcă cineva se îngrijește să ne mai pună în spate câte o greutate din când în când. Sigur că mulți dintre constructori depășesc aceste probleme, chiar dacă unii nu reușesc. Însă, ce este trist este faptul că tot mai puțini își doresc să se lupte cu problemele și să le depășească. 

Viitorul construcțiilor este oarecum imprevizibil, chiar dacă mai este mult de construit în țară, întrucât schimbările de la o lună la alta sunt mari și dau peste cap strategiile firmelor. Poate că în infrastructura mare pentru următorii 5-6 ani lucrurile sunt mai așezate, în rest suntem la jocul hazardului. Prea multe riscuri au apărut la noi în țară: războiul de la graniță, inflația, lipsa de personal calificat, plata „la sfântul așteaptă” a facturilor de către autorități și altele. Eu nu înțeleg cum autoritățile doresc de la constructori să-și plătească taxele lunar la fix, iar autoritățile să plătească facturile din când în când. Dacă autoritățile ar plăti la termen, lucrurile ar merge mult mai bine și s-ar instaura disciplina. Nu poți pretinde firmelor să își plătească dările la stat din linii de credit pentru care să plătească și dobândă la bănci. 

Cred că în viitorii ani infrastructura mare, și mă refer la autostrăzi, căi ferate, aeroporturi și chiar porturi, vor fi în prim-planul investițiilor. Apoi o creștere a calității lucrărilor va fi foarte vizibilă. În celelalte ramuri ale industriei sunt necesare investiții importante în infrastructura de transport a energiei și producerea energiei, a gazelor naturale, a irigațiilor în agricultură etc.

Separat, în ce privește producția de beton și asfalt, cred că cea mai mare problemă poate apărea din modul de gestionare a producției de agregate pentru ambele produse. Necesarul de beton și mixtură asfaltică se va menține.”

Perspective regionale și potențial de extindere

În ceea ce privește dezvoltarea regională, Cătălin Chimir, Managing Director SENARIA, vorbește despre reconfigurarea logisticii în România, impulsionată de poziționarea strategică a țării pe harta europeană și de modernizarea infrastructurii. Orașe precum Arad, Oradea, Constanța sau Suceava sunt văzute ca noi centre de interes pentru investiții în spații logistice și industriale.

Acesta ne-a mărturisit că “piața logistică din România prezintă un potențial semnificativ de creștere, susținut de reconfigurarea lanțurilor globale de aprovizionare, digitalizarea operațiunilor și interesul crescut pentru infrastructura de distribuție regională. România este într-o poziție strategică în Europa de Est, la intersecția unor importante culoare de transport pan-europene, iar acest avantaj logistic începe să fie valorificat tot mai intens.

Ne așteptăm la o consolidare a cererii în hub-urile consacrate, precum București, Cluj, Timișoara, dar și la o extindere naturală în proximitatea granițelor, a porturilor și a nodurilor de transport – acolo unde, în mod firesc, se dezvoltă economiile sănătoase care valorifică logistica internațională.

Zone precum vestul țării (Arad, Oradea), sud-estul (Constanța, Brăila-Galați) și nord-estul (Suceava, Iași) vor deveni tot mai atractive pentru investiții în spații logistice și industriale, mai ales pe fondul modernizării infrastructurii rutiere.”

Concluzie: un tablou complex, dar cu premise solide

Privind în ansamblu, industria construcțiilor din România traversează o etapă de transformare profundă – între oportunități majore de dezvoltare și provocări pe măsură. Cu un potențial semnificativ susținut de investiții, tehnologii emergente și cerere reală din piață, dar și cu nevoia de adaptare rapidă la condițiile economice și sociale actuale, viitorul acestui sector va depinde, în mare măsură, de capacitatea tuturor actorilor implicați de a colabora, inova și construi – la propriu și la figurat – un cadru durabil pentru creștere.