Patronatul Proiectanților în Construcții din România (PPC) și Banca Națională a României (BNR) au organizat luni, 21 octombrie 2024, la Palatul Culturii din Iași, conferința „Dezvoltarea Moldovei – proiectul – cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, un eveniment marcant pentru dezvoltarea regiunii Moldovei și pentru sectorul construcțiilor din România. Acest eveniment a continua seria de conferințe dedicate rolului crucial pe care proiectarea în construcții îl joacă în creșterea economică și modernizarea țării.
Conferința de la Iași a evidențiat importanța strategică a Moldovei în contextul investițiilor masive din ultimii ani, subliniind rolul pe care această regiune îl va avea în dezvoltarea economică a României. Totodată, aceasta a fost organizată în contextul deciziei PPC de a se extinde la nivel regional, cu deschiderea unor filiale în Iași, Constanța, Timișoara și Cluj-Napoca, care vor funcționa ca niște centre de excelență, facilitând colaborarea, inovația și dezvoltarea soluțiilor adaptate nevoilor specifice fiecărei zone. În plus, filialele regionale vor asigura o reprezentare mai puternică și o susținere adecvată a companiilor din domeniul construcțiilor la nivel local, facilitând, astfel, dezvoltarea unor proiecte inovatoare și sustenabile, esențiale pentru viitorul economic al țării.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai autorităților guvernamentale, ai administrației publice locale, ai sectorului financiar-bancar, dar și profesioniști din domeniul construcțiilor, cu scopul de a consolida dialogul și de a identifica soluții integrate pentru optimizarea ritmului de dezvoltare.
În deschiderea Conferinței, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții (PPC), Alexandru Fulga, a evidențiat importanța colaborării între sectorul public și cel privat pentru dezvoltarea și accelerarea proiectelor de infrastructură, amintind că proiectanții români au fost și vor rămâne „în prima linie” a dezvoltării naționale. Astfel, el a făcut un apel la unitatea proiectanților din România: „Împreună putem face mai mult decât individual. Proiectanții români sunt pregătiți să contribuie esențial la dezvoltarea Moldovei și a întregii țări.”
Mai departe, a anunțat că parteneriatul cu Ministerul Dezvoltării pentru optimizarea cadrului legislativ privind activitatea din sectorul construcțiilor urmează să fie semnat, și a făcut un apel la sprijinul autorităților pentru implementarea rapidă a acestuia. De asemenea, președintele PPC a subliniat importanța parteneriatului cu Banca Națională a României, considerând colaborarea cu BNR „un pilon important în susținerea dezvoltării Moldovei”.
În contextul dezvoltării sectorului construcțiilor, Alexandru Fulga a menționat contribuția acestuia la economia națională, care se ridică la aproximativ 6-7% din PIB-ul României și a remarcat poziționarea țării în top 3 state europene cu cea mai mare creștere a lucrărilor de construcții în 2024. Totuși, el a atras atenția asupra provocărilor legate de birocrație și întârzierile plăților către firmele de proiectare, subliniind necesitatea unei mai mari predictibilități și a simplificării proceselor pentru a asigura continuitatea proiectelor.
La rândul său, Irina Teslărașu, coordonator al Patronatului Proiectanților în Construcții pentru Regiunea Nord-Est, și-a centrat intervenția în jurul valorii de coeziune drept „cheie a succesului” în implementarea proiectelor de anvergură care generează dezvoltare economică, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor și bunăstare a societății, per ansamblu.
Aceasta a evidențiat caracterul esențial al parteneriatului public-privat pentru progresul și dezvoltarea regiunii Moldovei, nevoia de investiții în educație și formare profesională, precum și necesitatea de a promova învățământul dual în parteneriat cu școlile și universitățile tehnice pentru a asigura o nouă generație de muncitori calificați. Totodată, a adus în atenția publicului și autorităților centrale și regionale care au participat la dezbatere chestiuni precum finanțarea și stimulentele fiscale pentru proiectele de infrastructură majoră cu accent pe sustenabilitate și eficiență energetică, reducerea birocrației în procesul de avizare, o relație corectă între proiectanți și constructori, remunerarea corespunzătoare a proiectanților.
„Privim înainte cu încrederea că Moldova va deveni o regiune esențială pe harta dezvoltării sustenabile a României. Fiecare investiție este o piatră de temelie pentru un viitor durabil, un echilibru între tradiție și modernitate, între natură și tehnologie. Anii ce vor veni nu sunt doar despre armonie, ci și despre capacitatea noastră de a construi un nou model de dezvoltare în care trecutul se îmbină în mod firesc cu ceea ce urmează să devenim. Misiunea noastră, ca și constructori, este să creăm, să inovăm și să lăsăm în urmă o lume mai bună. Rolul și rostul creației este starea de bine pe care o aducem comunității, iar împreună avem puterea să transformăm viziuni în realitate”, a transmis Irina Teslărașu.
În continuare, Dănuț Crăciun, director regional adjunct al Sucursalei Regionale Iaşi a Băncii Naționale a României, a evidențiat importanța sectorului construcțiilor în creșterea economică și a subliniat rolul parteneriatului dintre BNR și PPC, care sprijină dezvoltarea proiectelor sustenabile și inovatoare la nivel național și local. „Filiala PPC la Iași va sprijini companiile locale pentru implementarea de proiecte sustenabile și inovatoare,” a afirmat Crăciun.
Reprezentantul regional al BNR a mai transmis că instituția își dorește să joace un rol important în proiectele pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere, în special autostrăzile A7 și A8, care vor transforma Iașul într-un nod important în strategia „România policentrică 2035”, evidențiind, totodată, și oportunitățile economice pe care Iașiul le-ar putea avea în reconstrucția Ucrainei post-conflict, datorită poziției sale strategice. În acest context, Dănuț Crăciun a făcut apel la colaborarea dintre mediul de afaceri și administrația locală pentru a transforma Iașul într-un oraș european prosper și inteligent. „Poate împreună cu comunitatea locală, cu reprezentanții administrației locale vom reuși să facem din Iași un oraș european prosper, inteligent.”
Evenimentul s-a bucurat și de prezența reprezentanților din cadrul structurilor guvernamentale esențiale pentru dezvoltare, printre aceștia numărându-se ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Eduard Mititelu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, instituție responsabilă, printre altele, pentru reglementare, avizare, coordonare și monitorizare a proiectelor în construcții, și Răzvan Popescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a făcut o trecere în revistă a liniilor de finanțare naționale și europene puse la dispoziția Regiunii Nord-Est, precum POR Nord-Est, a cărui valoare se ridică la 1,7 miliarde de euro, și Planul Național de Redresare și Reziliență, care pot contribui la reducerea decalajelor de dezvoltare prin implementarea proiectelor majore de infrastructură precum Autostrada A7 (Autostrada Moldovei) și Autostrada A8 (Autostrada Unirii).
Referindu-se la prerogativele Ministerului Finanțelor, Marcel Boloș a dezvăluit că, în etapa de definitivare a planului fiscal structural pe termen mediu al României, aflat în lucru, a urmărit protejarea investițiilor și asigurarea unei politici fiscale predictibile și suportabile pentru mediul de afaceri pentru ca acesta să rămână creator de valoare adăugată și pentru a fi mai competitiv la nivel european.
„Anii care urmează sunt anii cei mai bogați în cei alocări financiare pentru investiții. 2025 este unul cu peste 7,9% din PIB pentru investiții, peste 150 de miliarde de lei reprezentând cofinanțări și fonduri UE care urmează a fi atrase în România. 2026 cu 7,7% din PIB, tot pentru investiții, un buget record. 2027, 6,5% din PIB pentru investiții”, a transmis ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a evidențiat importanța investițiilor în sănătate, educație și infrastructură pentru dezvoltarea unei regiuni.
„Orice regiune se poate dezvolta dacă există trei condiții în zona de investiții investiție în infrastructura de transport, investiție în sănătate și investiția în educație. Pentru că orice companie mare care vrea să dezvolte o afacere semnificativă într-o astfel de regiune are nevoie de căile de comunicații, are nevoie de personal calificat și de oameni sănătoși ca să poată să dezvolte într-adevăr acea regiune. Așa că noi, la Ministerul Sănătății, bineînțeles, cu sprijinul Guvernului României, am reușit să facem ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 34 de ani: să pornim zeci de șantiere în toată țara.”, a declarat ministrul, precizând că „începând cu anul 2025, primele spitale noi din România vor fi finalizate”.
Investițiile în regiunea Moldovei și în Iași au fost detaliate de ministrul Rafila, care a vorbit despre fondurile alocate pentru modernizarea infrastructurii medicale, inclusiv prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevede 2,4 miliarde de euro pentru sănătate. „Moldova a fost afectată, iar 22 de județe nu aveau niciun obiectiv în PNRR, dar acum vom echilibra acest lucru”, a spus ministrul, subliniind angajamentele pentru a corecta dezechilibrele regionale. În plus, Alexandru Rafila a menționat dezvoltarea celei mai moderne platforme de neurochirurgie din România, la Spitalul Dr. Nicolaie Oblu, și avizele de oportunitate acordate pentru proiecte noi la Institutul de Boli Cardiovasculare și Spitalul de Pneumoftiziologie.
De asemenea, el a vorbit despre proiectele care vizează digitalizarea sistemului de sănătate, prevenția, dar și dotarea și modernizarea unităților medicale, precum spitalele regionale. Ministrul a concluzionat că toate aceste proiecte trebuie realizate „în condiții de transparență”, evidențiind parteneriatul cu Departamentul de Justiție din SUA și Biroul Federal de Investigații pentru combaterea corupției în implementare.
În continuare, secretarul de stat Răzvan Popescu a subliniat importanța strategică a regiunii Moldovei în contextul investițiilor din ultimii ani și rolul acesteia în dezvoltarea economică sustenabilă a țării. „Regiunea Nord-Est beneficiază de o alocare totală de 1,75 miliarde de euro în perioada 2021-2027”, în timp ce zonele sudice ale Moldovei primesc o parte din fondurile programului regional Sud-Est, totalizând 1,41 miliarde de euro.”
Popescu a evidențiat că regiunea are toate premisele pentru a dezvolta o economie competitivă prin inovare, cercetare și tehnologii avansate, adăugând: „Investițiile actuale și viitoare vor fi orientate către nevoile identificate la nivel teritorial pentru a sprijini dezvoltarea regiunii în spirit european, astfel încât să devină mai competitivă, mai accesibilă, mai sustenabilă și mai atractivă.”
În plus, secretarul de stat a subliniat importanța cooperării și implicării tuturor actorilor relevanți pentru a valorifica oportunitățile oferite de tranziția ecologică și digitală: „Este necesară implicarea mai multor actori relevanți și aplicarea unei bune guvernanțe, precum și promovarea acțiunilor multinivel.” Popescu a făcut apel la participare activă, invitând autoritățile și partenerii locali să propună „proiecte bune, proiecte mature, gata de a fi implementate.”
Secretarul de stat Eduard Mititelu a amintit de adoptarea metodologiei Building Information Modeling (BIM) pentru a facilita colaborarea între administrație și domeniul privat.
„Dezvoltarea României, lucrările publice din România nu se vor realiza niciodată în exclusivitate de către stat, ci ele se vor realiza împreună cu operatorii economici, cu mediul privat, motorul inovării, pentru că privatul este un motor al inovației. Este necesar să stimulăm această inovație și în mediul public, să realizăm transferul de tehnologie din institutele de cercetare către mediul privat într-un mod mai eficient”, a subliniat, la rândul său, secretarul de stat.
La rândul său, gazda evenimentului, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a indicat problema cu care se confruntă regiunea Moldovei, și anume investițiile în sănătate și investițiile în infrastructură, pledând pentru construirea de autostrăzi și drumuri expres.
El a făcut o distincție între cele două autostrăzi care ar trebui să lege Moldova de celelalte regiuni, A7 și A8, acesta din urmă fiind „coloana de dezvoltare economică”, pe când prima este „coloana vertebrală administrativă”. „Cea mai importantă resursă a Iașului și a Moldovei astăzi nu sunt resursele naturale, este tocmai resursa umană care reprezintă motorul nostru de dezvoltare”, a spus președintele Consiliului Județean Iași.
Dr. Ing. Romeo-Cristian Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a evidențiat importanța colaborării între proiectanți și constructori, precum și contribuția sectorului construcțiilor la PIB-ul României.
Erbașu a subliniat rolul esențial al Patronatului Proiectanților în Construcții, menționând că multe dintre companiile care îl compun au fost inițial parte din Federație. „Este bine că s-au cristalizat și au format separat un patronat al proiectanților, pentru că este foarte important ca ei să-și apere anumite interese separat de executanți,” a afirmat acesta. A atras atenția și asupra provocărilor întâmpinate de proiectanți în ceea ce privește actualizarea contractelor și facilitățile financiare, subliniind că „90% din cheltuielile proiectanților sunt reprezentate de manoperă, care este creierul, iar forța de muncă continuă să crească în costuri.”
De asemenea, Erbașu a subliniat contribuția semnificativă a sectorului construcțiilor la economia națională. „Constructorii, inclusiv proiectanții, au ajuns la 8,1% aport la PIB anul trecut și au fost motorul principal al creșterii economice de 2,1%”, a explicat acesta, subliniind necesitatea continuării acestei tendințe prin investiții și predictibilitate.
În ceea ce privește relația cu guvernul, Erbașu a accentuat nevoia de predictibilitate și transparență în implementarea proiectelor mari de infrastructură. „Avem nevoie de continuitate și predictibilitate, nu perioade de plată în primele trei luni și după aceea să vedem că avem deficit,” a spus el. De asemenea, a cerut reactualizarea acordului între guvern și constructori, adaptat la realitățile economice actuale.
Parcursul de proiectare și implementare a unui proiect în construcții implică obținerea de avize, printre acestea numărându-se și cele ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, al cărui inspector general, Dan-Paul Iamandi, a fost reprezentant de colonel doctor inginer Dragoș Roșu, adjunct al inspectorului șef în cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Iași.
Acesta a amintit de factorii externi și interni care au avut un impact asupra evoluției pieței industriei construcțiilor.
„IGSU a fost, este și va fi în continuare un partener pro-activ cu instituțiile și organismele implicate în edificarea și realizarea unor obiective de investiții, sperăm noi, din ce în ce mai complexe. PPC va avea un rol important în andosarea sau actualizarea reglementărilor tehnice în domeniu, cât și în implementarea unor soluții tehnice moderne, existente atât pe plan mondial cât și plan european”, a transmis colonel doctor inginer Dragoș Roșu.
Florin Nistor-Chinole, prim-vicepreședintele Patronatului Proiectanților în Construcții, a abordat câteva aspecte esențiale legate de cadrul legislativ și provocările cu care se confruntă sectorul construcțiilor.
Acesta a subliniat că „ceea ce ar trebui îmbunătățit în primul rând se referă la cadrul legislativ”, evidențiind că „un cadru de acțiune se reglementează de sus în jos și se implementează de jos în sus.” El a menționat că, deși sunt disponibili bani și proiecte, problema principală rămâne implementarea acestora din cauza lipsei unei legislații unitare.
„Sperăm ca în următorul an, codul amenajării, teritoriului și urbanismului să fie aprobat, astfel încât să scurtăm procesul de avizare și autorizare”, a spus acesta. În prezent, obținerea avizelor necesită între 2 și 4 ani, ceea ce îngreunează derularea proiectelor. Nistor-Chinole a subliniat că există „între 7 și 15 instituții care trebuie să avizeze un proiect”, iar întârzierile pot duce la expirarea avizelor și la necesitatea actualizării studiilor de fezabilitate.
„Fac din nou un apel către Ministerul Dezvoltării să finalizăm acel parteneriat astfel încât între profesioniști să punem un pic de ordine în tot ceea ce înseamnă legislație,” a afirmat el, evidențiind nevoia de a consolida legislația pentru a evita contradicțiile și incoerențele dintre diferitele reglementări.
Dezbaterea organizată de Patronatul Proiectanților în Construcții din România și Banca Națională a României i-a oferit posibilitatea vicepreședintelui Consiliului Județean Vaslui, Ciprian-Ionuț Trifan, ales președinte al acestei instituții, să își prezinte viziunea despre dezvoltarea regiunii.
Acesta a militat pentru eforturi fără granițe județene, ci sinergice, care să asigure o dezvoltare uniformă a regiunii Moldovei, reducând astfel decalajele în raport cu alte regiuni.
„De ce n-am vorbi despre o strategie cum să facem împreună anumite lucruri strategice care să dezvolte cu totul regiunea Moldovei? De ce nu am vorbi de interconectarea tuturor județelor spre granițele regiunii Moldovei pentru a dezvolta fiecare bucată din Moldova? Dacă vom avea optica de a vorbi tot timpul doar de granițele județelor noastre, nu vom reuși să dezvoltăm regiunea Moldovei așa cum au reușit celelalte regiuni”, a punctat președintele CJ Vaslui.
Valeriu Iftime, președinte ales al Consiliului Județean Botoșani, a subliniat, la rândul său, importanța conectivității și colaborării între județele Moldovei pentru a stimula dezvoltarea regională. Iftime a evidențiat că, deși Iașiul s-a afirmat ca un pol economic, cultural, științific și politic, restul Moldovei, inclusiv Botoșani, rămâne o zonă defavorizată.
„Dacă Iași-ul este un oraș care s-a dezvoltat și este un pol economic, noi trebuie să încurajăm Iașiul. Prima mea acțiune va fi legătura mea cu Iașiul și cu ce este în jurul Iașului,” a declarat Iftime, subliniind necesitatea de a centraliza eforturile de dezvoltare în jurul capitalei regionale, care poate genera influență și putere pentru întreaga regiune.
Unul dintre principalele proiecte menționate de Iftime este construirea unei legături rapide între Botoșani și Iași. „Eu mă gândesc la un tren rapid între Botoșani și Iași,” a afirmat el, amintind de o cale ferată neterminată din trecut care ar putea relansa transportul feroviar în zonă. „O cale ferată care se leagă Botoșani-Iași este salvarea Botoșaniului,” a adăugat el, subliniind că o astfel de infrastructură ar stopa, de pildă, exodul de creiere prin facilitarea accesului la serviciile educaționale din Iași.
Președintele CJ Botoșani a remarcat, de asemenea, importanța dezvoltării transportului feroviar pentru județul Botoșani, având în vedere caracterul agricol al regiunii. „Botoșani este un județ agricol și avem nevoie să dezvoltăm legături feroviare care să faciliteze transportul de cereale într-un mod sustenabil,” a explicat el, subliniind impactul pozitiv al acestui demers asupra mediului și infrastructurii existente.
În contextul actual, Iftime a mai identificat oportunități de dezvoltare datorită poziției de graniță a județului Botoșani cu Ucraina, invitând companiile de construcții să colaboreze cu firmele din țara vecină.
Vlad Grigorean, consilier județean ales Neamț, a transmis mesajul președintelui ales al Consiliului Județean Neamț, Vasilică-Daniel Harpa, în cadrul Conferinței, punctând importanța construcțiilor ca „pilon esențial al creșterii economice,” și menționând că proiectele de infrastructură generează locuri de muncă și atrag noi investiții.
Un exemplu concret este construcția noului Spital de Urgență Neamț și a Drumului expres Piatra Neamț-Bacău, care sunt „esențiale pentru îmbunătățirea infrastructurii locale și pentru creșterea accesului la servicii esențiale pentru cetățeni.” Grigorean a subliniat, de asemenea, necesitatea unei colaborări strânse între proiectanți, autorități și mediul financiar, afirmând că „proiectele bine planificate pot accelera progresul economic și pot deveni catalizatori pentru creșterea nivelului de trai.”
Eforturile comune au fost evidențiate și de Vasile Asandei, coordonator ADR Nord-Est, carea remarcat caracterul paradoxal al regiunii: pe de o parte, potențialul foarte mare al acesteia, pe de altă parte nivelul redus de dezvoltare. Pentru a tura motoarele dezvoltării regiunii la capacitate maximă, acesta a propus o corelare între programe la nivel național, o abordare de jos în sus.
În egală măsură, coordonatorul ADR Nord-Est a lansat PPC invitația de a organiza o întâlnire profesională tehnică pentru a împărtăși lecțiile învățate și a identifica soluții la problemele curente.
„Cel mai important lucru pe care trebuie să îl facem în toate programele este corelare. Este inadmisibil să avem 3 programe care finanțează cel puțin același tip de proiecte. Programele acestea ar trebui corelate la nivel național, sau cel mai bine la nivel regional, și să dezvoltăm comunitățile. Să pornim de la comunitate și apoi sursele de finanțare să fie adecvate comunității și nu sursele de finanțare să dicteze ce investiții să facă”, a punctat Vasile Asandei, coordinator ADR Nord-Est.
Prin organizarea acestui eveniment, PPC și-a propus nu doar să deschidă un dialog între toți actorii relevanți, ci și să consolideze poziția sectorului de proiectare în construcții ca un pilon central al dezvoltării economice a României. În acest sens, la finalul Conferinței „Dezvoltarea Moldovei – proiectul-cheie pentru valorificarea potențialului de dezvoltare a României”, Alexandru Fulga, președintele Patronatului Proiectanților în Construcții, a subliniat importanța colaborării între sectorul privat și cel public. El a exprimat speranța că evenimentele de acest tip vor facilita dialogul necesar pentru a rezolva problemele cu care se confruntă domeniul construcțiilor și al proiectării. „Sper în dialogul ăsta să fie mai apropiat. Dacă nu avem o legislație pe care să ne putem baza și pe care să o putem utiliza foarte ușor, e foarte complicat să ne facem treaba”, a declarat Fulga. El a subliniat, de asemenea, necesitatea unor proiecte de calitate care să fie livrate constructorilor, accentuând că sprijinul universităților este esențial pentru a atrage noi talente în domeniu.
