România investește miliarde de euro în extinderea și modernizarea rețelelor de apă, canalizare și gaze naturale, într-un efort susținut de fonduri europene și programe guvernamentale. Cu toate acestea, lipsa unei viziuni unitare și a unei corelări cu ritmul real de dezvoltare urbană face ca multe dintre aceste proiecte să se confrunte cu blocaje administrative, întârzieri sau chiar să nu răspundă nevoilor reale ale populației.

Dezvoltarea rețelelor de utilități are loc adesea fără o sincronizare clară cu expansiunea rezidențială sau industrială, ceea ce generează ineficiențe și frânează progresul în zone-cheie.

La nivel național sunt planificate investiții uriașe: ministrul Investițiilor a anunțat că proiecte de apă-canalizare în circa 900 de localități (8.500 km de conducte de apă și 9.500 km de canalizare) însumează circa 1,9 miliarde euro (din care 1,5 mld. euro fonduri UE.

Radiografia investițiilor: peste 2.200 de proiecte în rețele de apă, canal și gaze monitorizate în ultimul an

În acest context, datele din ultimele 12 luni ale platformei de monitorizare VICTA, relevă 1414 proiecte de rețea apă-canalizare (valoare pe șantier de 28,96 miliarde lei) şi 819 proiecte de gaze naturale (≈22,83 miliarde RON).

Cele mai multe proiecte apă-canal se găsesc în județele Suceava (54 proiecte), Argeș (54), Prahova (54) și Iași (51). Distribuția după tipul construcție arată că:

• 464 sunt proiecte noi, cu valoare totală de 7,65 miliarde RON
  
  
• 6 sunt de renovare – 578,92 milioane RON
  
  
• 320 sunt proiecte de reparații – 7 miliarde RON
  
  
• 29 sunt proiecte de modernizare – 1,08 miliarde RON
  
  
• 586 sunt proiecte de extindere – 12,65 miliarde RON

După stadiu, proiectele de apa-canalizare sunt împărțite astfel:

• 113 finalizate în intervalul 21 mai 2024 – 21 mai 2025
  
  
• 50 sunt în faza de amenajare
  
  
• 541 sunt în construcție/execuție
  
  
• 710 sunt în faze ante-construcție (intenție, proiectare, autorizare, înainte de execuție)

Pe termice, electrice și gaze naturale, topul județelor este condus de București (48), Bihor (46 proiecte), Bacău (34), Timiș (34) și Constanța (33).

Dintre acestea:

• 310 sunt proiecte noi, cu o valoare pe șantier de 12,49 miliarde RON
  
  
• 36 sunt proiecte de renovare, cu investiții de 225,61 milioane RON
  
  
• 284 sunt proiecte de reparații, unde bugetul ajunge la 6,38 miliarde RON
  
  
• 97 sunt proiecte de modernizare, cu o valoare totală de 2,81 miliarde RON
  
  
• 92 sunt proiecte de extindere, cu valoare de 925,68 milioane RON

În funcție de stadiul proiectelor, putem observa următoarele:

• 41 sunt deja finalizate în intervalul 21 mai 2024 – 21 mai 2025
  
  
• 13 sunt în stadiul de amenajare
  
  
• 288 sunt în construcție/execuție
  
  
• 477 sunt în faze ante-construcție (autorizare, proiectare, intenție, înainte de construcție)

În general, regiunile dezvoltate (București-Ilfov, Cluj, Brașov) atrag cele mai multe investiții în utilități, în timp ce județe mai sărace (Teleorman, Suceava, Giurgiu etc.) rămân în urmă.

De exemplu, programele naționale (PNDL/Anghel Saligny) vizează lucrări în Teleorman, Argeș, Harghita, Giurgiu, Neamț, Botoșani, Mureș, Vâlcea, Covasna, Arad, Bihor, Tulcea.

Probleme frecvente în implementare

Implementarea proiectelor de utilități se lovește deseori de blocaje procedurale și lipsă de coordonare. De exemplu, achiziții publice întârziate sau blocate: Primăria Capitalei a anulat în ianuarie 2022 mai multe licitații pentru lucrări de canalizare (și termoficare), motivând că ofertele depuse nu îndeplineau cerințele tehnice. Astfel de situații întârzie semnificativ extinderea rețelelor în zonele noi.

Suspecte de corupție în utilități au fost câteva cazuri mediatizate: Direcția Națională Anticorupție a percheziționat documente în 2015, la Apa Nova București (operatorul Veolia) într-un dosar de trafic de influență privind majorarea nejustificată a tarifelor de apă-canal.

În birocrație excesivă și suprapunere de programe persistă deficiențe: Curtea de Conturi constată că programele de investiții din apă-canalizare sunt “suprapuse” și ineficiente, cu criterii neunitare de selecție, conducând la multe întârzieri şi lucrări de calitate scăzută. De exemplu, auditul Curții de Conturi semnalează că responsabilitățile sunt „fragmentate la nivelul mai multor ministere/autorități” și că nu există un lider unic de coordonare al sectorului.

În practică, proiectele necesită numeroase avize și parcurg pași complexi de aprobare, ceea ce întârzie lansarea și finalizarea lucrărilor.

• Blocaje la achiziții publice: licitații anulate sau contestate (ex. București 2022)
  
  
• Corupție și transparență redusă: anchete DNA în proiecte apă-canal sau gaze (ex. caz Apa Nova, depozite de gaze)
  
  
• Birocrație și suprapuneri de programe: proceduri greoaie și criterii neclare, evidențiate de raportul Curții de Conturi
  
  
• Lipsa coordonării: proiecte gestionate de ministere diferite fără un plan comun și fără „lider” unic al domeniului

Deși sumele alocate pentru modernizarea și extinderea rețelelor de utilități sunt impresionante, eficiența acestor investiții este diminuată de lipsa unei planificări integrate între autoritățile centrale, locale și urbaniști.

În absența unei coordonări reale între infrastructura tehnică și dezvoltarea urbană – fie ea rezidențială, comercială sau industrială – România riscă să construiască rețele fără utilizatori sau să dezvolte cartiere fără acces la utilități de bază.

Pentru ca investițiile actuale să se transforme în progres durabil, este esențial ca utilitățile să nu mai fie tratate separat, ci ca parte esențială a unui ecosistem urban coerent.

Surse: rapoarte de specialitate și date oficiale privind proiectele de utilități (Platforma VICTA), analize ale presei și comunicate guvernamentale

Citește și: