În urmă cu doar câțiva ani, inteligența artificială era mai mult science-fiction decât realitate. Dar, odată cu lansarea ChatGPT de către OpenAI în 2022, interesul pentru AI este la cote maxime, deoarece tehnologia transformă rapid industriile, de la drept la asistență medicală și, da, AEC (Arhitectură, Inginerie și Construcții).

Industria arhitecturii, ingineriei și construcțiilor se află în pragul unei ere transformatoare, condusă de progrese tehnologice rapide, preocupări de mediu în evoluție și peisaje economice globale în schimbare. 

Sectorul AEC, cunoscut pentru rezistența și adaptabilitatea sa, este poziționat să îmbrățișeze o gamă largă de tendințe inovatoare, care promit să remodeleze viitorul construcțiilor, proiectării și dezvoltării infrastructurii. Pe măsură ce profesioniștii din industrie, părțile interesate și entuziaștii caută să navigheze în aceste schimbări, înțelegerea impactului și potențialului acestor tendințe din industrie AEC este crucială. 

Cu o gamă largă de instrumente AI super-puternice disponibile, se ridică întrebarea: când devine periculos? Și când sprintezi pentru a adopta un instrument care îți poate supraalimenta fluxurile de lucru?

AI în sectorul AEC

În sectorul AEC, impactul AI asupra proceselor de proiectare și planificare a fost profund și transformator. Algoritmii AI joacă acum un rol esențial în modelarea și rafinarea conceptelor arhitecturale. Acestea aduc un nou nivel de sofisticare în planificarea spațiului, asigurând utilizarea optimă a energiei și ridicând calitatea estetică a proiectelor. 

Analizând seturi extinse de date, inteligența artificială oferă perspective care deblochează noi posibilități de a crea modele care nu sunt doar atractive din punct de vedere vizual, ci și excepțional de funcționale și ecologice.

Mai mult, AI și învățarea automată au introdus metodologii de „design generativ”, în care algoritmii generează noi opțiuni de design prin sintetizarea și recombinarea datelor învățate în moduri inovatoare. Această capacitate a inteligenței artificiale îmbunătățește eficiența procesului de proiectare, asigură o utilizare mai înțeleaptă a materialelor și duce la rezultate mai bune ale proiectului în ansamblu. 

În plus, contribuția AI se extinde semnificativ în planificarea structurală, oferind arhitecților și inginerilor perspective esențiale despre viabilitatea și integritatea structurală a proiectelor lor prin calcule și simulări avansate. 

Această precizie și previziune minimizează probabilitatea greșelilor și corecțiilor ulterioare, contribuind la proiecte care își respectă termenele și bugetele, respectând în același timp cele mai mari standarde de siguranță și calitate. 

Sistemele de management de proiect bazate pe inteligență artificială revoluționează și mai mult industria, oferind actualizări în timp real, identificând potențialele întârzieri și analizând o gamă largă de variabile ale proiectului. 

Cu toate acestea, adoptarea de noi tehnologii și tehnici poate introduce uneori noi riscuri, mai ales dacă nu există o pregătire sau o înțelegere insuficientă a acestor inovații. Prin urmare, deși tehnologia deține promisiunea de a face șantierele de construcții mai sigure, ea necesită, de asemenea, o implementare și o supraveghere atentă.

AI și proprietatea intelectuală

Dacă vă gândiți la instrumente AI pentru firma dumneavoastră, înțelegerea modului în care funcționează aceste instrumente este crucială. Într-un fel, este similar cu modul în care copiii învață să vorbească; prin repetare, confirmare și îndrumarea părinților, ei învață absorbind informații, apoi le folosesc pentru a vorbi și a interacționa singuri.

Din păcate, instrumentele AI nu au părinți care să le învețe. În schimb, se bazează pe modele multimodale mari (LMM) instruite pe seturi vaste de date care includ imagini, texte, videoclipuri și audio. Aceste date sunt cele care alimentează instrumentele moderne de inteligență artificială – fără ele, aceste modele nu ar fi mai perspicace decât sfaturile unui copil de 3 ani cu privire la proiectul tău.

Deci, de ce contează înțelegerea acestor modele? Doar folosești software-ul, nu îl construiești, nu? Aici devine puțin mai complex – totul se învârte în jurul unui cuvânt: Date.

Deoarece aceste modele se antrenează pe baza datelor existente, întrebările despre proprietatea intelectuală (PI) devin mult mai relevante decât istoria recentă.

• Dețin drepturile asupra conținutului meu generat de AI?
• Dacă un instrument folosește date pentru care nu are permisiunea, cine este responsabil?
• În ce instrumente pot avea încredere?

Toate acestea sunt preocupări valide care merită răspunsuri și, din fericire, în afară de simpla revizuire a Termenilor și condițiilor (care este un loc minunat pentru a începe), există câteva modalități suplimentare de a obține claritate.

Răspunsurile de reglementare a inteligenței artificiale variază la nivel global, cu eforturi de a echilibra beneficiile potențiale ale AI cu nevoia de a atenua riscuri precum discriminarea și amenințările la securitatea cibernetică. Diverse jurisdicții adoptă sau iau în considerare legi specifice AI, în timp ce coduri și standarde voluntare sunt, de asemenea, promovate pentru a ghida dezvoltarea și implementarea AI.

Organizațiile trebuie să ia în considerare mai multe riscuri tehnologice asociate cu adoptarea AI, inclusiv fiabilitatea operațională, calitatea informațiilor, conformitatea cu reglementările și gestionarea eficientă a schimbărilor. Înțelegerea limitărilor instrumentelor AI și evaluarea riscurilor asociate proceselor de afaceri bazate pe AI sunt esențiale pentru implementarea cu succes.

În plus, având în vedere managementul schimbărilor care va fi necesar, o guvernanță eficientă este esențială pentru alinierea investițiilor în inteligența artificială cu strategia de afaceri, gestionarea riscurilor și navigarea în ecosisteme complexe de furnizori de tehnologie. Consiliile de administrație joacă un rol crucial în supravegherea inițiativelor AI și în asigurarea faptului că acestea contribuie la obiectivele strategice ale organizației.

Ce tip de AI este vizată de lege?

Vor fi interzise sistemele de inteligență artificială pentru clasificarea biometrică pe baza convingerilor politice, religioase, filozofice sau a rasei și a orientării sexuale. Sistemele care clasifică oamenii pe baza comportamentului sau a caracteristicilor personale sau AI capabile să manipuleze comportamentul uman vor fi interzise. De asemenea, vor fi interzise sistemele de extindere sau de creare de baze de date faciale capturate fără discriminare prin intermediul internetului sau al înregistrărilor audiovizuale.

Cu toate acestea, regulamentul permite excepții, astfel încât forțele de securitate să poată utiliza camere de identificare biometrică, întotdeauna cu autorizație judiciară, de exemplu pentru a preveni o amenințare teroristă. În plus, legea stipulează că orice conținut generat de inteligența artificială, cum ar fi textele, imaginile sau videoclipurile, va trebui să fie etichetat ca atare.

Acest lucru ar trebui să contribuie la protejarea telespectatorilor de conținutul înșelător, cum ar fi deepfakes (formă avansată de manipulare digitală a conținutului media, în mod convingător, pentru a prezenta în mod eronat pe cineva ca făcând sau spunând ceva ce în realitate nu a fost făcut sau spus).

Sistemele cu risc ridicat vor trebui să obțină certificarea din partea unor organisme autorizate înainte de a putea fi introduse pe piața UE. Un nou „Birou pentru AI” va supraveghea aplicarea legii la nivelul UE. Nerespectarea regulamentului poate duce la amenzi de până la 35 de milioane de euro sau la șapte procente din veniturile anuale ale unei companii, în funcție de tipul de contravenție.

Seturi de date de instruire

La începutul anului 2024, instrumentul Adobe de generare de imagini AI, Firefly, a fost analizat din cauza informațiilor înșelătoare despre sursele sale de date de antrenament. Ca model cu sursă închisă, nu au fost obligați să partajeze datele, dar controversa evidențiază importanța înțelegerii setului de date de antrenament și distincția dintre modelele cu sursă deschisă și cea închisă.

Deși fiecare are beneficiile și dezavantajele lor, cea mai simplă concluzie este următoarea: modelele open source fac datele de bază disponibile, dar necesită echipe experimentate cu cunoștințele potrivite pentru a utiliza cel mai bine aceste date. În schimb, modelele cu sursă închisă nu oferă acces la datele de bază, dar au adesea seturi de caracteristici mai avansate, la cheie. 

Transparență și încredere

În cele din urmă, protejarea firmei fără a împiedica inovația se reduce la încredere. Companiile de software AEC trebuie să ofere termeni clari, practici de date și transparență care să permită încredere, să deblocheze productivitatea și să elimine ambiguitatea legală.

Adoptarea cu succes a AI necesită transparență, securitatea datelor și proprietatea intelectuală. De exemplu, redarea AI integrată a Snaptrude utilizează date open source asociate cu fluxuri de lucru specifice AEC pentru a asigura securitatea datelor și proprietatea deplină a conținutului generat de utilizatori.

Peisajul juridic al AI evoluează, necesitând o abordare concentrată pentru a profita de oportunități și a atenua riscurile. Adoptând o abordare proactivă și holistică a adoptării AI și a gestionării riscurilor, companiile pot debloca întregul potențial al AI, protejându-se în același timp împotriva capcanelor legale.