Ploile și furtunile intense sunt în creștere, iar orașelor din întreaga lume le este tot mai greu să facă față cantităților mari de apă. Dar, în loc să folosească soluții de inginerie de înaltă tehnologie bazate pe beton pentru a se apăra de capriciile crizei climatice, arhitectul peisagist și urbanist chinez Kongjian Yu lasă natura să facă toată treaba.

Ce sunt orașele bureți?

Termenul orașe bureți (eng. sponge cities) este folosit pentru a descrie zonele urbane cu zone naturale abundente, cum ar fi copaci, lacuri și parcuri sau alt design menit să absoarbă ploaia și să prevină inundațiile.

Interesul pentru valorificarea naturii – sau folosirea „soluțiilor bazate pe natură” – pentru a face față șocurilor climatice a crescut în popularitate în ultimii ani.

Orașe precum Shanghai, New York și Cardiff își îmbrățișează „spongiozitatea” prin grădinile din interiorul lor, drenajul îmbunătățit al râurilor și trotuarele mărginite de plante.

Timp de peste un deceniu, Yu și firma sa Turenscape au proiectat „orașe bureți” bazate pe natură, menite să absoarbă și să rețină apele pluviale înainte de a o elibera înapoi în mediu. Variate ca formă și amploare, proiectele creează noi parcuri, refac zonele umede și instalează grădini pentru ploaie și pavaje permeabile, printre multe altele.

Problemele soluțiilor pe bază de beton sau țevi care conduc apa departe de zonele inundate sunt reprezentate de investițiile majore, inflexibilitate și necesitatea unei întrețineri constante. De asemenea, în mod contraintuitiv, pot face locurile mult mai sensibile sau vulnerabile la inundații.

Arhitectul Yu compară orașele care se bazează pe atenuarea convențională a inundațiilor cu o persoană ale cărei vene și artere s-au îngroșat. Așa cum fluxul sanguin redus provoacă atacuri de cord, blocajele și revărsările în sistemele de drenaj urbane pot avea efecte secundare devastatoare, consideră acesta.

„Există o concepție greșită că dacă putem construi un zid de inundații din ce în ce mai înalt, sau dacă vom construi baraje mai înalte și mai puternice, putem proteja un oraș de inundații”, a spus Yu pentru CNN.

Yu vine, așadar, cu o altă propunere. Crearea unor zone cu pământ poros în care plantele locale pot prospera cu puțină sau zero întreținere. Dacă plouă, pământul și plantele absorb apa și împiedică o parte din aceasta (sau chiar toată) să inunde zonele din apropiere. Orice exces de apă neabsorbit va fi cel puțin încetinit de vegetație, spre deosebire de beton, care poate accelera în mod periculos curgerea apei.

Peste 10,000 de proiecte în peste 250 de orașe

Compania Turenscape a planificat și proiectat peste 10.000 de proiecte în peste 250 de orașe de pe tot globul, finalizând peste 1.000 dintre ele. Multe se găsesc în China, unde peste 70 de orașe au implementat inițiative de orașe bureți.

De fapt, inundațiile prezintă o problemă tot mai mare în China, liderul chinez Xi Jinping numind sarcina de a le controla „din ce în ce mai grea.” Potrivit unui raport din 2021 al Băncii Mondiale, 641 din cele 654 de orașe mari din China se confruntă cu inundații regulate. Acest lucru a fost parțial atribuit dezvoltării urbane rapide.

Yu dorește ca orașele să se îndepărteze de marile soluții de infrastructură, adesea favorizate de guverne și companii de construcții, către alternative la scară mai mică. S-ar putea să fie și mai ieftine. De exemplu, programul orașului burete din Wuhan, a costat cu peste 4 miliarde de yuani (550 de milioane de dolari) mai puțin decât o abordare bazată pe beton.

Cu toate acestea, un oraș burete de succes ar trebui proiectat ținând cont de locație, de factori precum topografie, tiparele de precipitații și tipurile de plante care ar prospera în zonă, precum și nevoile comunității. Este o abordare personalizată și holistică, mai degrabă decât una generală.

Cum se măsoară „spongiozitatea”?

Cercetătorii de la Arup au analizat șapte orașe mari (New York, Londra, Singapore, Mumbai, Auckland, Shanghai și Nairobi) care au implementat ideea de oraș burete, după tipul și textura solului urban, precum și suprafața plantelor.

Ei au folosit imagini din satelit, inteligență artificială și machine learning pentru a face aceste calcule. Arup a declarat că instrumentul său de cartografiere digital AI, Terrain, este cu 80% mai rapid decât cartografierea manuală a peisajului unui oraș.

Fiecare oraș analizat a primit un procent de „spongiozitate” de 1-100%. Orașele cu evaluări mai mari pot absorbi mai multă apă în timpul ploilor.

Auckland din Noua Zeelandă s-a clasat pe primul loc cu un rating de 35%, în mare parte datorită sistemelor sale de ape pluviale, a multor terenuri de golf, parcuri verzi și grădini rezidențiale de dimensiuni bune.

A fost urmat de Nairobi cu 34%, în timp ce New York, Mumbai și Singapore s-au situat pe locul al treilea cu 30%, iar Shanghai pe locul patru, cu un rating de 28%. Pe ultimul loc a fost Londra, cu 22%, în principal din cauza nivelurilor ridicate de beton și a absorbției slabe a solului.

Mai mult decât prevenirea inundațiilor

Dincolo de atenuarea inundațiilor, orașele bureți pot oferi și alte beneficii de mediu. Parcurile cu bureți ar putea ajuta la reducerea temperaturilor urbane și la abordarea penuriei de apă, precum și la furnizarea de medii plăcute pentru rezidenți.

În Wuhan, unde se află peste 380 de astfel de proiecte – inclusiv grădini urbane, parcuri și spații verzi – apa de ploaie se absoarbe și redirecționează către lacuri artificiale. S-a constatat, astfel, că biodiversitatea și calitatea aerului local s-au îmbunătățit de când au fost construite. Temperaturi mai scăzute au fost înregistrate și în parcul de pe plaja râului Yangtze al orașului, unde 45.000 de copaci și alte vegetații captează aproximativ 724 de tone de carbon pe an.

Cum pot orașele devin “bureți”?

Adăugarea mai multor parcuri, copaci, alte vegetații sau a unui sistem de drenaj natural poate crește gradul de absorbție al orașului și îl poate face mai rezistent la inundații și secetă.

Multe orașe adaugă spații verzi pentru a crește spongiozitatea și pentru a oferi alte beneficii, de la aer mai curat până la habitatul faunei sălbatice și locuri pentru a scăpa de căldura verii.

Freetown, capitala Sierra Leone, lovită de alunecări de teren, de exemplu, a plantat copaci pentru a ajuta la prevenirea viitoarelor dezastre, în timp ce Tirana din Albania creează o pădure inelă pentru a curăța aerul și a opri extinderea urbană.

Cert este că dacă aceste idei ar putea fi adoptate pe scară largă, s-ar contribui mai mult la abordarea multora dintre amenințările climatice actuale.