Philippe Block, un cercetător în proiectare structurală la ETH Zurich, care este cel mai bine cunoscut pentru angajamentul său față de „ rezistența prin geometrie ” sau pentru ideea că masa clădirilor – și, odată cu aceasta, amprentele lor de carbon încorporate – ar putea fi mult mai redusă dacă arhitecții ar fi mai atenți la distribuția sarcinii.

În loc de grinzi și plăci de podea plate, Block își imaginează un viitor de bolți și curbe. Cu formele potrivite, susține el, s-ar putea crea clădiri înalte cu mult mai puțin beton și, în multe cazuri, aproape fără armături din oțel. Iar aceste structuri ar rezista timp de secole, persistând prin uragane, cutremure și inundații.

Acesta a înființat recent VAULTED AG, o companie ce produce plăci de podea modulare personalizabile din beton nearmat. Plăcile, desigur, folosesc cel mai durabil beton disponibil pe piață.

Dar cel mai important aspect al acestora nu îl reprezintă materialele, ci forma lor. Datorită utilizării boltirii, aceste plăci de podea folosesc cu 60% mai puțin beton și cu 90% mai puțin oțel decât plăcile standard de podea utilizate în industrie.

Cu toate acestea, sunt la fel de puternice și pot fi folosite cu ușurință în construcția de clădiri de înaltă densitate, satisfăcând o nevoie practică într-o lume cu o populație estimată să crească cu peste 2 miliarde în următorii treizeci de ani. Geometria, a explicat Block, nu înseamnă doar scoici frumoase, teatre de operă și stadioane. Nu este doar pentru spectacol.

„Când vorbim de durabilitate, atât de mulți oameni, într-un mod foarte nenuanțat și simplist, vorbesc doar despre materiale, nu? Lemnul este bun, betonul este rău. Este o absurditate absolută. Nu este vorba doar de material, ci și de cât de mult aveți nevoie, iar aici intervin proiectarea și optimizarea structurală și apoi, din ce în ce mai important, extinderea resurselor sau a componentelor întregi după prima viață a unei clădiri – pentru a menține lucrurile în buclă într-o economie circulară a construcțiilor.” 

El a subliniat că scopul său nu a fost doar de a reduce masa clădirilor, reducând cantitatea de carbon, ci și de a folosi forme de beton care sunt reciclabile și care pot fi refolosite odată ce o clădire a fost demolată. Betonul folosit corect, a explicat el, este la fel de durabil ca și lemnul, mai ales dacă se ține cont de durata de viață a clădirii și de capacitatea betonului nearmat de a fi reutilizat și reutilizat.

Majoritatea clădirilor moderne necesită cantități masive de beton armat cu oțel, deoarece structura nu este asamblată conform principiilor inteligente ale zidăriei, spune acesta. Cheia este „alinierea structurii la locul în care își doresc în mod natural forțele de compresiune”, spre deosebire de o „grindă tipică”, care nu descarcă greutatea în niciun fel strategic, ci pur și simplu sprijină structura.

Acestea sunt principiile care stau la baza podelelor boltite ale lui Block, numite Sistemul de podea Rippmann sau pur și simplu RFS. Arhitecții care doresc să lucreze cu tavane plate sunt încă liberi să facă acest lucru cu acest nou sistem. Plăcile sunt complet personalizabile și ușor de uscat și asamblat la fața locului. Sunt la fel de ușor de lucrat ca și sistemele tradiționale de podea, dar pur și simplu folosesc mai puțin material și au o amprentă de carbon mult mai mică. Sistemul Rippmann Floor este deja folosit în proiecte comerciale. În Zug, Elveția, Gigon+Guyer utilizează sistemul pentru proiectul lor CreaTower, care include un turn de birouri de 10 etaje.

Citește și: