România se află într-un moment de transformare accelerată, în care șantierele nu mai sunt doar semn al disconfortului temporar, ci al unei dezvoltări urbane și regionale fără precedent.

Pe fondul finanțărilor europene și al presiunii tot mai mari pentru modernizare, investițiile în transport, sănătate, infrastructură sportivă sau urbană se multiplică. Multe dintre aceste proiecte au început deja să prindă contur, iar altele se află în stadii avansate de execuție – cu impact major asupra mobilității, economiei și calității vieții locuitorilor.

Această analiză urmărește cele mai ambițioase zece șantiere din România, aflate în plin avânt. De la primul metrou din afara Bucureștiului la poduri care leagă regiuni, spitale regionale ultramoderne sau drumuri expres ce traversează țara, lista oferă o privire de ansamblu asupra direcției în care se îndreaptă dezvoltarea urbană.

 1. Metroul din Cluj-Napoca – Primul metrou din afara Capitalei

Descriere: Proiectul prevede construirea unei linii de metrou ușor cu 19 stații, pe o lungime de 21 km, între Florești și cartierul Muncii.

Stadiu: Lucrările la metroul din Cluj-Napoca sunt în graficul general de implementare a proiectului, în ciuda unor provocări geotehnice apărute recent în Florești. Potrivit primarului Emil Boc, în zona în care urmează să fie lansate utilajele de forare (cunoscut sub numele de „cârtițe”), experții au identificat un risc de alunecare a terenului, într-un perimetru aflat la 50–100 de metri distanță de punctul de lucru. Este vorba despre un deal instabil, care a impus intervenții suplimentare neprevăzute inițial.

„Specialiștii au luat decizia să amplaseze 90 de piloți forați, cu o adâncime de 25 de metri și un diametru de 1020 mm, umpluți cu beton. Acest sistem de consolidare va asigura siguranța lucrărilor subterane și a locuitorilor din zonă. Siguranța prevalează în orice lucrare de infrastructură, iar soluția aleasă elimină orice risc ca alunecările de teren să afecteze viitorul metroului”, a explicat primarul.

Impact: Reducerea congestionării traficului și creșterea mobilității urbane în Cluj-Napoca.

2. Autostrada Moldovei (A7) – Coloana vertebrală a estului țării

Descriere: Autostrada A7 va conecta Ploiești de Pașcani, traversând regiunea Moldovei.

Stadiu: Pro Infrastructura declară că “În jur de 1 mai circulăm complet pe Autostrada A7 între Dumbrava (nod A7xA3) și Buzău Vest (A7xDN2), traversăm municipiul prin sud, pe DN2B, și urcăm iar pe A7 în nodul Buzău Est (A7xDN2B), cu drum liber până la Focșani Nord.

Iar la sfârșitul toamnei 2025, mizăm pe turcii de la Nurol că vor închide sectorul Buzău Vest-Buzău Est (DN2-DN2B), deci autostradă continuă de la Ploiești (Dumbrava) până la Focșani Nord. Ei au deadline contractual în noiembrie 2025. Trebuie să tragă tare și aici, dar și pe lotul lor din A8 supus limitei PNRR, 2026, unde încă nu au început lucrările propriu-zise.

Spre final de 2025, tot pe A7 așteptăm bineînțeles diverse tronsoane la nord de Focșani, în afara centurii Adjud care poate fi deschisă în vară.”

Impact: Îmbunătățirea conectivității și reducerea timpilor de călătorie în estul României.

3. Spitalele Regionale de Urgență Cluj, Iași și Craiova – Infrastructură medicală de top

Descriere: Pentru construirea celor trei spitale sunt prevăzute investiții de peste două miliarde de euro.

Stadiu: Pachetul 1 al Spitalului Regional de Urgență Iași 2S+P+5E+Eth, 850 paturi a fost finalizat. Pentru pachetul 2, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate (ANDIS) a început reevaluarea ofertei depuse de grupul turc CCN la licitația privind construirea Spitalului Regional de Urgență (SRU) Iași. ANDIS a stabilit câștigător al licitației o asociere de firme conduse de constructorul român Bog’Art, dar turcii au avut câștig de cauză la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC).

Lucrările de construcție a Spitalului Regional de Urgență Craiova au început pe 4 aprilie 2025, cu o durată de execuție estimată la 40 de luni, inclusiv perioada de organizare a șantierului.

Cea mai recentă filmare din dronă arată stadiul lucrărilor la viitorul Spital Regional de Urgență (SRU) Cluj. Practic, vorbim de prima etapă a proiectului, întrucât n-a fost desemnat până acum constructorul ori asocierea de constructori care să edifice SRU.

Prima etapă presupune doar lucrări de organizare de șantier, excavare grosieră a pământului, devierea rețelelor de utilități și amenajarea căilor temporare de acces precum și construcția unei incinte etanșe de pereți mulați și ziduri de sprijin din piloți forați.

Aceste lucrări ar fi trebuit finalizate încă de anul trecut. În imagini sunt 17 utilaje (camioane, excavatoare, buldoexcavatoare, cilindri compactori), aranjate la linie, care au fost folosite în această perioadă la amenajarea terenului pentru viitoarea etapă din proiect. Primele etape, care au început cu organizarea de șantier, vor dura cel puțin opt luni.

Impact: Îmbunătățirea accesului la servicii medicale de calitate pentru locuitorii din regiune.

4. Centura Capitalei (A0) – Lotul 1 între A1 și DN1

Descriere: Construcția Lotului 1 al Autostrăzii de Centură București (A0), între A1 și DN1.

Stadiu: Lucrările pe acest tronson au început în 2025, fiind esențiale pentru fluidizarea traficului în zona metropolitană a Bucureștiului. Constructorul Pizzarotti – Retter a intrat în șantier.

Impact: Reducerea congestionării traficului și îmbunătățirea mobilității în jurul Capitalei.

5. Complex Sportiv 2S+P+4E, P+1E, 2S – Stadion „Gheorghe Hagi”  – Infrastructură sportivă modernă

Descriere: Construcția unui stadion cu 18.000 de locuri, cu o investiție de 85 milioane de euro.

Stadiu: La data de 27 martie 2025: Proiectul stadionului ultramodern promis de ani de zile la Constanța a făcut un pas important înainte: au fost obținute aproape toate avizele necesare pentru începerea construcției, anunță primarul Vergil Chițac.

Mai lipsește doar acordul final de la Compania Națională de Investiții (CNI), iar autorizația de construire va fi emisă imediat ce acest aviz va fi primit.

Impact: Promovarea sportului și revitalizarea zonei urbane din jurul stadionului.

6. Modernizarea DN 73 Câmpulung – Brașov – Infrastructură rutieră esențială

Descriere: Modernizarea drumului național DN 73, care leagă Câmpulung de Brașov.

Stadiu: Lucrările de modernizare vor fi reluate în primăvara anului 2025, cu o investiție de peste 600 milioane lei.

Impact: Îmbunătățirea siguranței și eficienței transportului rutier în zonă.

7. Autostrada Sibiu – Făgăraș (A13) – 68 km în construcție

Descriere: Proiect strategic pentru conectarea Transilvaniei cu Muntenia, cu lucrări demarate pe toate cele patru loturi.

Stadiu: Lucrările au început în 2025, cu obiectivul de a finaliza întreaga secțiune până în 2028. La data de 10 aprilie 2025, lucrările pentru realizarea forajelor geotehnice incluse în Studiul de Fezabilitate al Autostrăzii A 13 Brașov-Bacău se derulează conform graficului, potrivit Companiei Naționale de Investiții Rutiere. Prestatorul a ajuns la 7,236 de metri liniari forați, un progres de peste 1,700 de metri față de raportarea anterioară din luna martie.

Impact: Va facilita traficul între Sibiu și Făgăraș, reducând timpii de călătorie și stimulând dezvoltarea economică.

8. Podul hobanat peste Someș – Satu Mare

Descriere: Cel mai mare proiect de infrastructură al orașului Satu Mare din ultimele decenii. Podul are 395 m lungime, 25 m lățime și 73 m înălțime.

Stadiu: “Podul peste râul Someș, care va lega zona ștrandului de Cartierul Micro 17, este gata! O bijuterie arhitecturală care va fi inaugurată în luna mai, după ce testele de sarcină au arătat că întreaga construcție este sigură și poate să fie dată în exploatare. Mai trebuie epuizate căile birocratice și se va efectua marcajul rutier,” informează presa locală.

Impact: Va conecta cartierele Independenței și Henri Coandă, facilitând traficul rutier, pietonal și ciclist.​

9. Noul Stadion Dinamo – O renaștere în inima Capitalei

Descriere: După ani de incertitudini și planuri nerealizate, proiectul noului stadion Dinamo a primit undă verde în aprilie 2025, când a fost semnat contractul oficial în prezența premierului Marcel Ciolacu.

Stadiu: Compania Națională de Investiții (CNI) a semnat contractul pentru construcția noii Arene Multifuncționale Dinamo alături de dl. Raul Doicescu, fondatorul Bog’Art, reprezentantul asocierii Bog’Art (lider) – Dico si Tiganas birou de proiectare – ACI Cluj – UTI Construction and Facility Management, după ce contestația depusă de MIS Grup a fost respinsă.

“La începutul lunii aprilie, când Ministerul Dezvoltării atribuie limitele de credite pentru Compania Națională de Investiții, vom semna contractul. Semnăm contractul la începutul lunii aprilie, după care asocierea câștigătoare o să depună toate documentele privind autorizația și organizarea de șantier. Noi avem deja o mare parte din documente realizate, i-am ajutat, am mers înainte cu ele, cred că în luna mai vor veni containerele, să se delimiteze zona, o să vedem utilaje în Ștefan cel Mare”, a precizat Ionuț Popa în cadrul emisiunii EXCLUSIV DINAMO de la ProSport.

Impact: Această investiție nu doar că va oferi clubului Dinamo o „casă” modernă, dar va contribui semnificativ la revitalizarea zonei centrale a Bucureștiului, transformând-o într-un pol de atracție pentru evenimente sportive și culturale.

10. RIVUS – Reconversia fostei platforme Carbochim într-un nou reper urban

Descriere: Proiectul RIVUS presupune transformarea fostei platforme industriale Carbochim într-un complex urban multifuncțional, care va include:​

• Cea mai mare zonă de retail din România, cu peste 400 de magazine și 30 de restaurante-concept orientate spre râul Someș
  
  
• Un parc urban de peste 52.000 mp, inclusiv o grădină japoneză pe acoperiș
  
  
• Spații culturale și de divertisment, precum un centru de live arts, sală de spectacole și cinema în aer liber
  
  
• 15.000 mp de spații de birouri premium și sustenabile
  
  
• Investiții în mobilitate alternativă și conectivitate urbană​

Stadiu: La data de 20 martie 2025, una dintre clădirile emblematice ale fostei platforme industriale Carbochim din Cluj-Napoca se află în plin proces de restaurare și consolidare, fiind integrată în proiectul de regenerare urbană RIVUS. Dezvoltat de grupul IULIUS, acest proiect vizează revitalizarea unei zone extinse de 14 hectare din Piața 1 Mai, oferind spații moderne cu funcțiuni diverse. Lucrările avansează conform planului la fosta clădire a Carbochim Cluj.

Impact: Prin această reconversie, RIVUS va reda orașului o zonă industrială neutilizată, transformând-o într-un spațiu vibrant și sustenabil pentru comunitate.​

Aceste șantiere nu sunt doar proiecte. Sunt pariuri câștigate pentru o Românie mai conectată, mai modernă și mai vie.

Citește și: