În 2025, am publicat peste 870 de articole pe Construct-Intelligence, de la analize detaliate și interviuri cu antreprenori, până la știri despre proiecte și tendințe din piața construcțiilor. În acest volum mare de informație, unele texte merită recitite pentru a înțelege mai bine direcția în care se mișcă industria. Am selectat 10 articole, analize și interviuri care încă spun ceva important și care merită toată atenția.
Știai că România investește de peste 420 de ori mai mult în hangare decât în adăposturi civile?
Un audit recent al Curții de Conturi arată că adăposturile de protecție civilă din România sunt puține și „la nivelul anilor 1970” în privința dotărilor. Bucureștiul și Ilfovul au cele mai multe adăposturi (588 fiecare), însă doar o treime sunt operaționale.
În multe localități, numărul de adăposturi este insignifiant (sub 10), iar facilitățile rămân adesea neîntreținute sau transformate în depozite. Citește analiza completă aici:
Cu sute de proiecte sportive, fotbalul de stradă rămâne terenul de antrenament al generațiilor viitoare
Infrastructura sportivă din România se află într-un punct de cotitură: investițiile majore în stadioane și baze profesionale marchează ambiția națională de a ridica nivelul sportului de performanță, însă realitatea din teren arată că nevoile comunităților locale și ale copiilor din cartierele defavorizate rămân adesea neacoperite.
Fotbalul de stradă și terenurile improvizate demonstrează creativitatea și dorința de mișcare, dar și vulnerabilitatea infrastructurii publice.
Investim în cămine studențești, însă deficitul persistă: studenții aleg hotelurile ca soluție temporară
Pe fondul creșterii numărului de studenți și al unui deficit istoric de locuri, România accelerează investițiile în cămine studențești. Statisticile ministerului și datele VICTA arată un efort pentru a suplini lipsa de spații de cazare.
Totuși, realitatea de până acum indică nevoia continuă de resurse și proiecte. Ca urmare, studenții continuă să caute soluții alternative (hoteluri, chirii private) până la finalizarea căminelor planificate.
Reziliență în șantier: Cum au reacționat companiile în fața scumpirilor și blocajelor de resurse
În ultimul an, firmele de construcții din România au traversat un mediu extrem de volatil, inflație, creșteri rapide ale prețurilor la materiale, penurie de forță de muncă și incertitudini legislative, fără a renunța la calitate sau sustenabilitate. Un material bazat pe interviuri și mărturii din industrie, despre cum liderii din construcții au găsit soluții în fața provocărilor ultimilor ani.
1 din 3 şcoli din România nu are sală de sport. Cum încearcă statul să recupereze decalajul
În ciuda investițiilor record și a programelor publice, mii de școli din România rămân fără săli de sport funcționale, iar autoritățile caută soluții pentru a reduce decalajul.
În România există o nevoie acută de săli de sport în şcoli. Datele oficiale aratău că în 2024 din cele circa 7.100 de şcoli din ţară doar 4.600 au, în prezent, sală de sport. Mii de unităţi de învăţământ rămân astfel fără facilităţi corespunzătoare pentru orele de educaţie fizică.
În culisele celui mai mare antreprenor general din România. Interviu Mario Pröll, CEO PORR România
În acest interviu de referință, Mario Pröll, CEO PORR România, ne spune cum se construiește o companie lider, ce înseamnă performanță într-o lume VICA și cum arată România privită prin ochii celui care îi desenează viitorul cu fiecare kilometru de infrastructură finalizat.
Ce ne oprește să adoptăm BIM complet în construcții? Monica-Gabriela Amuza, ALLBIM NET explică
Implementarea BIM în România nu este doar un subiect tehnic, ci o provocare strategică pentru întreaga piață a construcțiilor. Monica-Gabriela Amuza, doctorand urbanist peisagist și Allplan Product Owner la ALLBIM NET, analizează lucid stadiul actual și atrage atenția asupra pașilor necesari pentru ca digitalizarea să devină o practică reală și coerentă. Prin experiența sa, dar și prin implicarea în proiecte de formare și consultanță, ea propune soluții concrete acolo unde sistemul încă ezită.
România are 1 stație EV la fiecare 280 de mașini electrice. Media UE e de 1 la 9
Europa impune un ritm accelerat de extindere a infrastructurii de încărcare electrice. Un nou regulament UE stabilește că, din 2025, pe coridoarele principale (TEN-T) trebuie instalate stații de încărcare rapidă cu cel puțin 150 kW la fiecare 60 km. Însă analiza pieței europene arată diferențe majore între state.
Cristian Erbaşu: Cum să construiești o companie de succes într-o industrie blocată de birocrație
Cristian Erbaşu, CEO al Construcții Erbaşu, ne deschide o fereastră către provocările și complexitățile conducerii unei companii de top în sectorul construcțiilor din România. Printr-un dialog sincer, aflăm cum birocrația, lipsa forței de muncă specializate și regulile stricte ale programului PNRR influențează zi de zi afacerea, dar și cum strategia de diversificare și implicarea directă a liderului sunt esențiale pentru succes.
Autostrăzile și urbanizarea: analizăm efectul de coagulare în România
Pe măsură ce noi tronsoane de autostradă se finalizează, apare tot mai clar efectul de coagulare, adică tendința autostrăzilor de a concentra și unifica dezvoltarea în jurul lor, reducând disparitățile regionale și conectând comunitățile izolate.
Mai jos analizăm, la nivel național și pentru principalele coridoare rutiere, modul în care autostrăzile în lucru și planificate influențează economia, societatea, mediul și cum anume contribuie la această coeziune teritorială.
