Conform datelor Victa, în ultimele 12 luni s-au înregistrat 479 de proiecte de grădinițe, cu o valoare totală de 7,12 miliarde lei, deși multe dintre aceste clădiri sunt incluse în ansambluri rezidențiale private.

Topul județelor după numărul de proiecte este condus de Cluj (36 proiecte), București (32) și Suceava (24), urmate de Iași (23), Brașov (23) și Timiș (22). La polul opus se află județele cu cele mai puține proiecte: Buzău (1), Mehedinți (2), Tulcea și Sălaj (câte 4), Giurgiu și Satu Mare (câte 5).

După stadiu, din cele 479 proiecte:

• 158 sunt în execuție
  
  
• 121 finalizate
  
  
• 47 în faza de amenajare
  
  
• 41 în etapa de proiectare
  
  
• 56 autorizare și
  
  
• 56 înainte de execuție

După tipul proiectelor, 203 sunt construcții noi, iar 240 de lucrări de renovare (plus câteva modernizări, extinderi sau reparații).

În ceea ce privește sursele de finanțare, majoritatea (390 de proiecte, în valoare de circa 1,73 mld. lei) sunt susținute din fonduri publice, în vreme ce 89 proiecte sunt private.

Aceste cifre se desfășoară în contextul unui declin de lungă durată al numărului grădinițelor publice. Un raport al Fundației Friedrich – Ebert (noiembrie 2024) arăta că în 2023 existau în România aproximativ 10.438 de unități de învățământ preșcolar (cu statut de grădiniță), față de 12.529 în 1990, o scădere de 16%.

Practic 94% dintre acestea erau în 2023 publice (9.859 unități), dar în mediul urban se remarcă o creștere a grădinițelor private: în regiunea București – Ilfov, de pildă, 45% din cele 558 unități preșcolare erau private, comparativ cu 0% în 1990.

Totodată, rata de înscriere în învățământul preșcolar (3-6 ani) a crescut la 60% în 2023 (de la 54% în 1990), semn că există presiune pe infrastructură. Reducerea numărului de creșe și grădinițe publice a condus la supraîncărcarea celor rămase, determinând familiile care își doresc locuri de stat să apeleze la alternative private. În acest context, autoritățile caută soluții pentru extinderea rețelei de grădinițe și creșe.

Finanțări și programe europene pentru creșe și grădinițe

În ultimii ani s-au lansat apeluri de finanțare dedicate investițiilor în educația timpurie. De exemplu, în aprilie 2024 ADR Sud-Muntenia a deschis un apel REGIO pentru creșe și grădinițe, cu un buget de 8,25 milioane euro (aprox. 41 milioane lei) din care circa 19,7 milioane lei FEDR și 21,3 milioane lei de la bugetul de stat.

Similar, în septembrie 2024 Agenția de Dezvoltare Regională Vest a publicat în consultare publică Ghidul solicitantului pentru proiecte de modernizare și construire de grădinițe, cu un buget de peste 16 milioane euro.

Proiectele eligibile includ construirea de noi grădinițe sau extinderea celor existente pentru a reduce supraaglomerarea, precum și dotarea cu echipamente și soluții digitale.

De asemenea, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) există finanțări pentru infrastructura de educație preșcolară (în cadrul componentelor regionale sau PNRAS), deși focalizarea este mai mult pe digitalizare și incluziune.

Investiții mari în infrastructura preșcolară

Mai multe proiecte de anvergură sunt deja în lucru sau planificate în orașele mari. Cluj-Napoca investește într-un mare hub educațional în zona Borhanci, care va include și grădiniță și creșă, pe lângă o școală gimnazială, liceu, piscină și parc tematic.

Primăria a emis autorizația pentru construcția creșei din acest ansamblu, iar ansamblul complet este estimat la circa 100 milioane euro (din fonduri UE și buget local), cu capacitate pentru peste 1.000 elevi.

La nivel național, Compania Națională de Investiții (CNI) finanțează tot mai multe grădinițe; de exemplu, în municipiul Brașov au fost predate amplasamentele pentru 3 creșe noi finanțate de CNI și s-au demarat lucrările la 2 grădinițe noi (cartierele Bartolomeu-Avantgarden și Tractorul). Primăria Brașov mai pregătește proiecte pentru încă o creșă în cartierul Stupini, mai multe grădinițe în Astra, Tractorul și Stupini și extinderi la patru grădinițe existente.

În Sectorul 3 al Capitalei, primarul Robert Negoiță a semnat în iunie 2025 două contracte europene de 110 milioane lei pentru extinderea a două grădinițe („nr. 211” și „nr. 160”). Grădinița 211 va fi extinsă orizontal și vertical, dublându-și suprafața, cu creșterea capacității de la 320 la 600 de copii.

Grădinița 160 va primi un corp nou, ajungând la 3.290 mp, iar numărul de grupe va crește de la 9 la 25, capacitatea de la 225 la 320 copii.

Aceste investiții majore urmăresc nu doar modernizarea clădirilor, ci și creșterea semnificativă a numărului de locuri în educația timpurie, reflectând prioritizarea educației ante-preșcolare în politicile locale.

O altă localitate care demarează investiții semnificative este Râșnov (județul Brașov). Primăria din Râșnov a contractat în vara anului 2025 efectuarea studiilor geotehnice necesare construirii unei noi creșe și a unei noi grădinițe pe raza orașului. Creșa va fi ridicată pe strada Ghimbășel, iar grădinița în zona „Piața Școlii” din centrul vechi, pași preliminari indicați pentru extinderea rețelei de educație timpurie într-o comună în expansiune.

În regiunea Nord-Est, zona Iași, proiecte private majore vin să completeze oferta de educație preșcolară. Publicația Apix.ro a relatat că două proiecte urbanistice distincte, inițiate de investitori privați, propun construirea a două noi grădinițe în zone cu deficit de astfel de unități (un complex în zona Manta Roșie și altul în cartierul Rosetti, lângă parcul în amenajare).

Din păcate, aceste proiecte se află deocamdată în faza de consultare publică. Ele evidențiază însă un trend: sectorul privat răspunde unor nevoi neacoperite de rețeaua publică, în special în zonele periferice sau în curs de urbanizare a orașelor.

Tendințe și perspective

Datele și proiectele recente ilustrează câteva tendințe cheie. În primul rând, infrastructura preșcolară se extinde, prin construcții noi și renovări, atât în mediul public, cât și în cel privat, de multe ori cu finanțare europeană.

Lipsa de spații în școlile existente a stimulat proiecte de extindere radicală (de exemplu Sectorul 3) și duce autoritățile locale să acceseze fonduri REGIO sau PNRR pentru creșe și grădinițe.

În al doilea rând, sectorul privat contribuie tot mai mult: vedem crearea de grădinițe în cartiere noi, fie ca parte din ansambluri rezidențiale, fie ca proiecte independente.

Această dinamică reflectă scăderea numărului de grădinițe publice raportată mai sus, familiile și investitorii privați compensează astfel nevoia, dar ridică provocări privind accesul egal la educație (deși FES notează o creștere generală a înscrierilor în învățământul preșcolar, 60% la nivel național în 2023).

În concluzie, analiza proiectelor (Victa) și datele oficiale converg: România se află într-o perioadă de intensă reconstrucție și extindere a infrastructurii de grădinițe. Proiecte majore la nivel local (Cluj, București, Brașov etc.) și apeluri de finanțare din fonduri europene demonstrează un efort concertat de a crește capacitatea școlară ante-preșcolară.

Surse: Victa, raport FES 2024.