Conform datelor platformei VICTA, în intervalul 1 ianuarie 2024-prezent, în România au fost înregistrate 112 proiecte nZEB (clădiri cu consum aproape zero de energie). Valoarea cumulată a acestor investiții este de aproximativ 1,33 miliarde de lei, iar suprafața totală depășește 260.773 mp.

Topul județelor reiese clar din această statistică: Suceava conduce cu 11 proiecte, urmată de Botoșani (9) și Brașov (8).

Evoluția proiectelor nZEB

Tendințele recente indică o creștere a proiectelor nZEB în România în 2024-2025. Pentru comparație, o analiză anterioară de piață arăta că în intervalul mai 2024 – mai 2025 fuseseră raportate 78 de proiecte nZEB (valoare totală de 1,09 mld. lei).

Datele sugerează un trend crescător, pe fondul obligativității nZEB și al apariției ghidurilor de implementare. În anii anteriori (2021-2023), numărul proiectelor nZEB a fost neglijabil de mic (legea fiind nouă şi ghidurile abia finalizate), însă în 2024-2025 asistăm la apariția unor investiții vizibile și proiecte pilot.

Prin urmare, anul 2024 marchează începutul concret al conformării la standardul nZEB. Deși încă nu există statistici guvernamentale oficiale pe această temă, VICTA urmărește proiectele de pe șantier și permite vizualizarea distribuției pe județe și domenii.

Clasamentul actual (Suceava – Botoșani – Brașov) arată concentrarea regională a acestor prime proiecte. Datele sugerează că, deși proiectele nZEB sunt răspândite la nivel național, unele zone răspund mai rapid: de exemplu, Suceava și Botoșani au demarat mai multe lucrări noi ce respectă standardele de consum aproape zero.

Distribuția proiectelor nZEB pe domenii și stadii de dezvoltare

În România, investițiile nZEB se concentrează cu precădere în zona publică și comunitară. Datele Victa arată că, de la 1 ianuarie 2024 până în prezent, peste 82% dintre proiectele monitorizate (92 din 112) aparțin categoriei construcțiilor sociale și comunitare, o pondere semnificativă care reflectă ritmul accelerat al investițiilor publice în infrastructura educațională și socială. Acestea includ școli, grădinițe, campusuri universitare, centre sociale și administrative.

Sectorul rezidențial reprezintă aproximativ 14% din total (16 proiecte), în timp ce investițiile private rămân limitate în domenii precum industrial (2 proiecte), birouri/comercial (2 proiecte), hotel & relaxare (1 proiect) sau retail (1 proiect).

Totodată, segmentul medical numără 3 proiecte, iar cel de utilități doar unul, confirmând că interesul pentru clădiri verzi rămâne dominat de sectorul public.

În ceea ce privește stadiul de dezvoltare, proiectele nZEB se află în proporție majoritară în faza de construcție, cu 64 de șantiere active la nivel național. Alte 17 proiecte sunt în etapa premergătoare execuției, 13 se află în faza de proiectare, iar 9 așteaptă autorizarea finală. Există și 4 proiecte în curs de amenajare, respectiv 5 finalizate deja în acest interval, ceea ce indică o tranziție vizibilă de la planificare la implementare efectivă.

Această distribuție confirmă că piața nZEB din România intră într-o fază de maturizare, cu tot mai multe proiecte care trec de la intenție la execuție, un semn clar al accelerării investițiilor în construcții sustenabile la nivel local.

Programe de finanțare și sprijin public

Noul standard nZEB este susținut prin programe de finanțare dedicate, atât la nivel național (guvernamental), cât și european sau local. În primul rând, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) oferă fonduri semnificative prin Componentele dedicate clădirilor publice și locuințelor.

Spre exemplu, „Componenta 10 – Fondul Local” a PNRR cuprinde apeluri pentru:

• construirea de locuințe nZEB pentru tineri și specialiști, și
  
  
• reabilitarea termică a clădirilor publice (școli, spitale etc.).

Un proiect concret în acest sens este cel al Primăriei Sectorului 6 (București): aceasta construiește, din fonduri PNRR, un bloc de locuințe colective nZEB pentru tinerii instituționalizați, cu o investiție de circa 15,8 milioane lei (finanțare integrală PNRR).

Alte UAT-uri (consilii județene și primării) au obținut finanțări similare pentru școli și spitale. De exemplu, se construiesc noi grădinițe nZEB și se reabilitează termic unități de învățământ prin PNRR, în principalele orașe.

Pe lângă PNRR, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) derulează programe naționale de eficientizare energetică:

•  „Casa Eficientă Energetic” (pentru reabilitarea termică a clădirilor publice),
  
  
• „Casa Verde Plus” (instalarea de panouri solare fotovoltaice la școli și instituții publice) sau
  
  
• „Spitale Verzi” (ecologizarea și eficientizarea energetică a spitalelor) sunt destinate explicit școlilor, spitalelor și altor clădiri comunitare.
  
  
• „Casa Verde Școli”, care oferă finanțare pentru instalații fotovoltaice pe școli.
  
  
• Programul Național de Investiții (PNDL) și proiecte naționale precum „Anghel Saligny” includ componente de eficientizare a infrastructurii publice (alimentare cu apă caldă, izolații etc.), deși nu toate sunt strict nZEB.

În ansamblu, se observă că finanțările direcționate către proiecte nZEB provin preponderent din surse publice (buget de stat, fonduri europene).