În ultimul an s-au intensificat proiectele de reabilitare termică a clădirilor în România, susținute prin fonduri publice şi europene. Conform Victa, în ultimele 12 luni au fost înregistrate 351 de proiecte de reabilitare termică la nivel național, cu o investiție totală de aproximativ 19,38 miliarde lei.

Cele mai multe proiecte sunt în București (85), Timiș (34) și Covasna (23). Totuși, gradul de implementare variază. Din total, 29 proiecte sunt în faza de proiectare, doar 2 au autorizații de construire, 29 sunt pregătite de execuție, în timp ce 141 se află în construcție, 61 în amenajare și 89 sunt deja finalizate.

Predomină cu mult domeniul rezidențial (185 de proiecte) și cel social/comunitar (140). Mult mai puține proiecte vizează domeniile medical (15).

Finanțarea acestor lucrări provine în mare parte din surse publice:

• 315 proiecte, cu o valoare estimată la 19,35 mld. lei, sunt derulate de administrații locale și alte entități publice,
  
  
• 34 proiecte, cu valoare estimată 22,2 mil. lei, sunt cu finanțare privată şi
  
  
• 2 proiecte public-private, cu o valoare estimată la 4,13 mil. lei.

Surse de finanțare și programe

Cheia proiectelor de reabilitare termică sunt sursele de finanțare disponibile. În ultimii ani s-au aliniat mai multe programe pentru acest scop:

• programul național multianual (OUG 18/2009) pentru blocuri,
  
  
• programe regionale pe fonduri UE (POR, POIM),
  
  
• Planul Național de Redresare și Reziliență (componentele „Valul renovării” și RePowerEU) și alocări locale.

De exemplu, sectorul 6 al Capitalei recunoaște că un bloc mediu costă 6-7 milioane lei pentru o reabilitare completă, o sumă imposibil de suportat doar din buget local.

Din acest motiv, Primăria a solicitat maximal fonduri europene (PNRR, POS) pentru a acoperi cât mai mult din costuri. În prezent, lucrările finanțate prin PNRR nu necesită contribuție proprie a proprietarilor, în timp ce în cazul proiectelor locale aceștia plătesc între 20% și 25% din cost (restul de 75-80% fiind acoperit de stat).

Reabilitările termice de blocuri din regiuni rurale sau urbane mici sunt derulate în mare parte prin Agenții de Dezvoltare Regională.

Provocări administrative și organizatorice

Implementarea reabilitărilor termice ridică însă numeroase obstacole practice și legislative. În primul rând, procesul decizional este unul complex: legea stabilește că cel puțin 75% din locatari trebuie să își dea acordul și să își mențină contribuțiile pentru a demara proiectul.

În realitate, experții semnalează că unele autorități locale tratează programul ca pe o pomană pentru cetățeni, fără transparență în gestionarea fondurilor. De multe ori asociațiile de proprietari nu au niciun cuvânt de spus în alegerea executantului lucrărilor.

Contractul este negociat de primărie, iar la recepție constată că devizele finale sunt cu până la 50% mai mari decât estimările inițiale. Mai mult, legislația actuală nu prevede sancțiuni pentru autoritățile locale care nu respectă drepturile proprietarilor în acest proces.

O surpriză pentru autorități s-a dovedit a fi și rezistența unor locatari la înscrierea blocurilor în programele de reabilitare. Din decembrie 2024 încoace au apărut mai multe cazuri în care câteva persoane dintr-un bloc au boicotat reabilitarea, alimentate de știri false și teorii conspiraționiste.

Cel mai mediatizat caz s-a petrecut în Sibiu: doi locatari au citit pe internet zvonuri potrivit cărora, după reabilitarea cu bani UE, pereții blocului „nu vor mai fi ai noștri” sau „banii nerambursabili ascund cote secrete”.

Au refuzat să semneze documentele de acces și au determinat oprirea totală a lucrărilor, deși 24 de blocuri din oraș erau selectate pentru reabilitare nerambursabilă.

Perspective și pași următori

Anul 2025 va fi decisiv pentru reabilitări. Pe de-o parte, proiectele începute trebuie finalizate până la termenele stabilite (multe proiecte PNRR au obligația de implementare până la sfârșitul lui 2026).

Pe de altă parte, sunt programate noi apeluri și continuarea programelor existente.  

Pe măsură ce fondurile devin disponibile și autoritățile locale relaxează calendarul, se așteaptă un număr tot mai mare de blocuri incluse în programele de reabilitare. În plus, Programul Național de Renovare (PNRR) va lansa scheme suplimentare de finanțare (de exemplu, pentru case unifamiliale defavorizate), iar Guvernul pregătește actualizări legislative pentru facilități fiscale suplimentare (deduceri, TVA redus etc.).

În concluzie, reabilitarea termică în 2024-2025 este marcată de un volum record de proiecte și un aflux consistent de finanțare publică. Totodată, rămân obstacole majore: birocrația și lipsa de transparență, calitatea execuțiilor și (uneori) opoziția socială.