Bucureștiul numără 718 unități de învățământ preuniversitar în 2025, potrivit unei analize realizate de Crosspoint Real Estate, Asociat Internațional al Savills în România, pe baza datelor Inspectoratului Școlar al Municipiului București. Distribuția capacității și ritmul de construire al școlilor nu țin însă pasul cu noile dezvoltări rezidențiale.
Sectorul 1 are cea mai dezvoltată rețea (153 instituții) și al doilea cel mai mare număr de elevi și preșcolari (46.967), iar raportul elevi/unitate oscilează de la 307 în S1 la 411 în S6. La nivel european, intervalul considerat optim este 250-400, în timp ce România se află în jurul a 440 elevi/școală.
„Reteaua privată de învățământ s‑a extins în paralel cu apariția noilor cartiere rezidențiale, în special în nord, dar rămâne inferioară ca anvergură volumului de locuințe noi din zonele periferice, ceea ce întreține presiunea pe oferta publică”, a declarat Ilinca Timofte, Head of Research la Crosspoint.
„Deși există zone în care privatul câștigă teren, cartierele considerate accesibile din perspectiva prețurilor locuințelor, precum Ferentari sau Rahova, rămân slab deservite. În estul Bucureștiului, domină încă rețeaua școlară publică, cu potențial de dezvoltare privată pe măsura extinderii rezidențiale”, a adăugat Ilinca Timofte.
Din totalul instituțiilor educaționale private din București, 70% sunt grădinițe, iar învățământul primar, gimnazial și liceal/post-liceal este preponderant de stat.
„Infrastructura educațională privată, indiferent de extinderea ei, nu poate susține numărul ridicat de elevi cu vârste între 6 și 18 ani. Noile dezvoltări, atunci când au luat în considerare educația, s-au limitat la înființarea de grădinițe în proiectele rezidențiale, dar problema fundamental a distanței față de școli a rămas”, a precizat Ilinca Timofte.
În ultimii ani, dezvoltarea rezidențială a avansat adesea independent de infrastructura educațională și de mobilitate, iar efectele sunt vizibile în prezent atât în blocaje, timp pierdut și concentrarea elevilor în unități care funcționează aproape de limita superioară a gradului optim de încărcare, cât și în evoluția cererii de pe segmentul rezidențial.
„Proximitatea față de școli, metrou, parcuri și zone de business generează un plus de preț vizibil, iar apartamentele de trei camere rămân opțiunea cea mai căutată de familii. Aproximativ 20% dintre solicitări vizează patru camere, dar majoritatea migrează spre trei camere ca raport potrivit între spațiu, cost și întreținere”, a explicat Oana Popescu, Partner & Head of Residential în cadrul Crosspoint.
„O parte dintre clienți preferă în continuare apartamentele vechi, din motive de accesibilitate și apropiere de școlile din zonele consolidate ale orașului. Absența TVA-ului la revânzare și compartimentările susțin și ele acest tip de achiziție. Recomandarea noastră pentru proiectele noi este integrarea timpurie a componentelor educaționale și conectivitate bună la transportul public, adică elementele unde datele arată deficit”, a mai spus Oana Popescu.
În acest context de cerere sofisticată și infrastructură educațională dezechilibrată, Crosspoint și‑a accelerat în 2025 segmentul dedicat pieței libere, cu focus pe tranzacțiile individuale, în paralel cu proiectele exclusive, segment în care portofoliul recent include coordonarea vânzărilor pentru proiecte reprezentative precum The Level faza 1, Nusco City faza 1, Quartier Azuga, Quartier du Nord, Novum, Vulcan Residence.
