În ultimii ani, regenerarea urbană a devenit o prioritate strategică în Europa, fiind integrată în politicile de tranziție verde și digitală. În România, fenomenul capătă amploare odată cu disponibilitatea fondurilor europene prin programele regionale 2021–2027 și PNRR, dar și ca răspuns la presiunea urbanizării și degradarea spațiilor vechi.

Regenerarea urbană vizează revitalizarea zonelor urbane degradate prin renovare, reconversie și dezvoltarea de noi spații funcționale (locuințe sociale, zone verzi, facilități publice etc.). Conform legislației române, proiectele de regenerare urbană includ “renovarea, consolidarea sau reabilitarea clădirilor și terenurilor publice, inclusiv reconversia funcțională a acestora”, conservarea patrimoniului, îmbunătățirea mobilității urbane și crearea de locuințe sociale.

În plus, autoritățile subliniază că aceste investiții fac parte din tranziția verde, sprijinind eficiența energetică și reducerea poluării.

În România, în ultimele 12 luni (noiembrie 2024-noiembrie 2025) s-au înregistrat zeci de inițiative de regenerare urbană. Datele din platforma Victa indică 47 de proiecte noi în ultimele 12 luni, cu o valoare estimată totală de 931,50 milioane RON.

Structura pe faze arată că majoritatea proiectelor sunt în stadiu de execuție sau pre-execuție:

• 2 proiecte sunt în faza de intenție,
  
  
• 11 în proiectare,
  
  
• 3 în autorizare,
  
  
• 13 înainte de execuție,
  
  
• 13 în construcție,
  
  
• 2 în faza de amenajare și
  
  
• 3 finalizate.

Dimensional, 33 sunt proiecte mari, 9 medii și 5 mici. Din punct de vedere al tipologiei, 20 proiecte sunt construcții noi, 11 reabilitări, 7 reparații și 9 modernizări.

Aceste cifre indică un interes pronunțat pentru proiecte ample, de multe ori cu funcțiuni mixte (rezidențial, comercial, spații verzi). La nivel național există și programe de finanțare dedicate: autorităţile centrale au aprobat un cadru unitar de sprijin care alocă aproximativ 500 milioane euro pentru regenerarea urbană prin programele regionale 2021-2027.

Proiecte reprezentative de reconversie urbană în România

Potrivit Ministerului Dezvoltării, fondurile pentru regenerare urbană provin în principal din Programele Regionale 2021-2027, unde sumele alocate depășesc 500 milioane euro, dar și din PNRR, componenta C10 – Fondul Local. Totodată, unele proiecte sunt finanțate prin parteneriate public-private, iar autoritățile locale contribuie cu cofinanțări din bugete proprii.

În ciuda numărului mare de proiecte, multe autorități locale se confruntă cu probleme de implementare: lipsa terenurilor disponibile, birocrația în autorizare, creșterea costurilor de construcție și lipsa forței de muncă specializate. Unele proiecte lansate în 2021-2022 au avut întârzieri de peste 12 luni, ceea ce poate afecta absorbția fondurilor europene până în 2027.

România are deja câteva exemple semnificative de regenerare urbană, care au redefinit orașele mari și au devenit modele pentru alte administrații locale. De la transformarea fostelor platforme industriale în cartiere moderne, până la reconversia unor spații portuare și zone centrale, aceste proiecte arată direcția în care se îndreaptă dezvoltarea urbană.

Nusco City, București (fosta platformă Pipera)

Unul dintre cele mai ample proiecte private de regenerare urbană din Capitală. Pe o suprafață de 23 de hectare, dezvoltatorul Nusco construiește peste 4.000 de apartamente, spații comerciale, grădini urbane și facilități educaționale. Cea de-a doua fază a proiectului, aflată în derulare în 2025, are o valoare estimată la peste 130 milioane euro, iar finalizarea completă este planificată până în 2026. Ansamblul readuce în circuitul urban o zonă industrială neutilizată, integrând eficiența energetică și mobilitatea verde.

Oil Terminal, Constanța (fosta platformă petrolieră)

Probabil cea mai mare reconversie brownfield din România. Grupul IULIUS investește peste 800 milioane euro în transformarea a 38 de hectare din centrul Constanței într-un nou cartier urban, cu spații verzi, facilități culturale și comerciale. În 2025 se desfășoară lucrările de bioremediere a solului, iar finalizarea integrală este estimată pentru 2026. Proiectul va crea peste 8.000 de locuri de muncă și va schimba complet dinamica zonei de sud a orașului-port.

Coresi District, Brașov (fosta platformă Tractorul)

Unul dintre primele și cele mai reușite proiecte de regenerare urbană din România. În ultimii ani, platforma industrială de peste 100 ha s-a transformat într-un pol urban mixt, cu locuințe, birouri, retail, școli și zone verzi. Coresi a devenit un exemplu de bune practici în integrarea urbană a fostelor zone industriale, cu accent pe comunitate și sustenabilitate.

Silk District, Iași (fosta platformă industrială Moldomobila)

Dezvoltat de Prime Kapital, proiectul aduce o nouă viață unei foste zone industriale, propunând un cartier mixt cu locuințe, birouri și un parc urban de 10 hectare. Investiția totală depășește 200 milioane euro, iar lucrările se desfășoară etapizat între 2024 și 2027. Silk District este una dintre cele mai mari inițiative de regenerare din zona Moldovei.

ISHO, Timișoara (ex-fabrică Azur)

Un proiect care a transformat o zonă industrială într-un ansamblu contemporan, integrat în oraș. Cu peste 1.200 de locuințe, spații de birouri și zone verzi, ISHO este un exemplu de urbanism modern și planificare coerentă. În 2025, proiectul continuă să se extindă cu noi faze, inclusiv infrastructură publică și spații comunitare.

Rivus City, Cluj-Napoca (fosta platformă Carbochim)

Un proiect recent anunțat, care va reface un areal industrial din apropierea centrului orașului. Planul include locuințe, birouri și zone de loisir, iar construcția se va derula până în 2026. Acest tip de reconversie brownfield reflectă interesul crescut al investitorilor pentru zonele centrale dezafectate.

Tendințe și perspective 2026

Trendul clar este reconversia platformelor industriale într-un mix urban modern. Un studiu Imobiliare.ro semnalează că Bucureștiul rămâne lider în tranformarea vechilor zone industriale, dar conversia spațiilor brownfield s-a extins și în celelalte orașe mari: Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov sau Constanța, unde investitorii se concentrează pe proiecte cu funcțiuni mixte (rezidențial, retail, office).

De exemplu, la Cluj proiecte precum Transilvania Mall (ex-Cesarom) sau Rivus City (ex-Carbochim) arată potențialul utilizării fostelor platforme pentru locuințe și birouri. Presiunea pe terenuri disponibile și interesul pentru zone verzi și sustenabilitate alimentează această tendință.

Experții evidențiază oportunitatea: „Reconversia platformelor industriale reprezintă în continuare una dintre cele mai mari oportunități de investiții imobiliare”, notează un consultant Cushman & Wakefield.

Pe piață există zeci de astfel de platforme de la câteva mii de metri pătrați până la zeci de hectare, atrăgând dezvoltatori și investitori. În plus, se observă interesul și pentru orașe regionale mai mici (ex. Craiova, Arad), unde apar perspective de proiecte semnificative.

Cu peste 47 de proiecte active și investiții estimate la peste 900 milioane RON doar în ultimul an, orașele românești își redesenează identitatea. Următorii doi ani vor fi decisivi pentru implementare: 2026 va fi anul în care vom putea măsura efectele concrete ale acestei transformări urbane, mai mult spațiu public, eficiență energetică și calitate a vieții.