Într-un proiect BIM complet, trasabilitatea este digitală, fiecare acțiune, modificare sau aprobare poate fi urmărită pas cu pas. Însă apare o întrebare esențială: cine are responsabilitatea finală pentru datele din model, proiectantul, constructorul, managerul de proiect sau beneficiarul? Și, mai departe, cum poate fi folosit modelul digital într-un litigiu contractual?

Potrivit Monicăi-Gabriela Amuza, „ISO 19650 stabilește clar fluxurile de aprobare. Partea angajată ca lider are responsabilitatea asupra informațiilor produse, verifică și analizează containerele de informații transmise de fiecare parte angajată și le autorizează pentru predarea către partea angajatoare. În etapa finală, beneficiarul este cel care aprobă și își asumă responsabilitatea asupra datelor, verificând și analizând la rândul său containerele autorizate de partea angajată ca lider și face dovada acceptării sau refuzului lor.”

„Avantajul major este că, prin CDE, toate aceste procese devin complet trasabile. Putem ști exact cine a încărcat un fișier, cine l-a aprobat și în ce moment. Această trasabilitate face ca modelul digital să poată fi utilizat ca probă solidă într-un litigiu contractual.”

Soluțiile CDE (Common Data Environment) pot varia în funcție de etapa proiectului și de tipurile de documente gestionate. Există platforme CDE dedicate pentru gestionarea documentației în format PDF, precum Bluebeam, soluții pentru coordonarea modelului unic colaborativ în etapa de proiectare și execuție, cum este Bimplus, și platforme dedicate fazei de operare și mentenanță, axate pe componenta de Digital Twin, cum este dTwin.

„Important este ca, indiferent de etapă sau de formatul de date, să existe un CDE funcțional, care să asigure continuitatea și coerența managementului informației, și este foarte important ca toate aceste platforme să colaboreze între ele.”

La The BIM Challenge 2025, Monica-Gabriela Amuza a coordonat un exercițiu cu peste 100 de studenți, tocmai pentru a demonstra importanța construirii „cărții digitale” a unei construcții, un instrument care poate deveni tot mai relevant nu doar pentru managementul eficient al proiectelor, ci și pentru clarificarea responsabilităților juridice în caz de dispute contractuale.

Concluzia

Metodologia BIM schimbă fundamental modul în care pot fi gestionate litigiile din construcții. Prin utilizarea unui Common Data Environment (CDE), toate acțiunile dintr-un proiect devin complet trasabile digital, se poate vedea cine a încărcat un fișier, cine l-a aprobat și când. Conform standardului ISO 19650, responsabilitatea informației este clar definită pe lanțul de proiect, iar beneficiarul își asumă la final validarea datelor.

Această transparență permite ca modelul digital să fie folosit ca probă solidă într-un litigiu contractual, demonstrând deciziile și versiunile exacte ale documentelor. Practic, modelul BIM devine un martor tehnic imparțial, capabil să clarifice disputele și să susțină o colaborare mai responsabilă între toate părțile implicate.