Potrivit datelor VICTA, în perioada 19 decembrie 2024 – 19 decembrie 2025 au fost înregistrate în România 3739 de proiecte de locuințe colective, cu o valoare totală estimată la 55,81 miliarde de lei.

Din punct de vedere geografic, cea mai mare concentrare de proiecte se regăsește în București, cu 586 de dezvoltări rezidențiale colective, urmat de județul Timiș, cu 363 de proiecte, Brașov, cu 322, și Constanța, cu 321 de proiecte.

În ceea ce privește stadiul de implementare, proiectele de locuințe colective analizate se află în diferite faze de dezvoltare. Conform VICTA,

• 14 proiecte sunt în stadiul de intenție,
  
  
• 13 în faza de proiectare,
  
  
• 1721 de proiecte în etapa de autorizare
  
  
• 248 de proiecte înainte de execuție,
  
  
• 910 proiecte se află în construcție,
  
  
• 285 în etapa de amenajare, iar
  
  
• 548 de proiecte sunt deja finalizate.

Din perspectiva tipului de intervenție, piața este dominată covârșitor de construcțiile noi, care însumează 3665 de proiecte, în timp ce segmentul renovărilor include 26 de proiecte, cel al reparațiilor doar 2 proiecte, modernizările 12 proiecte, iar extinderile 34 de proiecte.

Structura finanțării indică o dominanță aproape totală a capitalului privat, cu 3.714 proiecte finanțate din surse private, având o valoare estimată de 55,64 miliarde de lei. În paralel, au fost identificate 23 de proiecte publice, cu o valoare cumulată de aproximativ 139 milioane de lei, precum și 2 proiecte realizate în parteneriat public-privat, evaluate la circa 23,7 milioane de lei.

Tendințe regionale în construcția de locuințe colective

Datele oficiale indică diferențe regionale semnificative în evoluția construcțiilor rezidențiale. Anul 2024 a adus creșteri notabile ale autorizațiilor de construire în anumite regiuni, potrivit INS. De exemplu, regiunile Sud-Muntenia (+441 autorizații) și Vest (+375 autorizații) au înregistrat cele mai mari creșteri față de anul precedent, urmate de București-Ilfov (+206).

De asemenea, regiunile Nord-Est și Sud-Est au înregistrat ușoare creșteri. În schimb, zonele de centru (Transilvania) și Sud-Vest Oltenia au înregistrat scăderi ale autorizațiilor de construcții rezidențiale. Aceste tendințe reflectă o polarizare a investițiilor. Bucureștiul și polii urbani din vest (Timișoara, Arad) atrag cele mai multe proiecte noi de ansambluri rezidențiale, iar în unele județe din centru sau sud-vest activitatea este mai modestă.

Datele Victa confirmă această distribuție. București și județele Timiș, Brașov, Constanța, Cluj etc. apar constant pe primele poziții ca număr de proiecte de locuințe colective.

Evoluția cererii și ofertei de locuințe colective

Din punct de vedere al ofertei, indicatorii statistici relevă un avans al autorizațiilor și al suprafețelor locuibile noi, dar o contracție a volumului efectiv de lucrări. În 2024, Institutul Național de Statistică a înregistrat 35667 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale (în creștere cu 2,9% față de 2023).

Suprafața totală locuibilă autorizată a crescut corespondent, indicând intensificarea planificării de proiecte de blocuri și ansambluri. Cu toate acestea, volumul lucrărilor de construcții rezidențiale (luate ca serie brută) a scăzut abrupt în 2024, cu 22,1% față de 2023.

Aceasta este cea mai semnificativă scădere înregistrată după 2019 și a consolidat un ritm de declin de doi ani consecutivi. Practic, deși tot mai multe proiecte primesc autorizații, finalizarea efectivă a construcțiilor a scăzut, iar numărul locuințelor date în folosință în 2024 a fost inferior celui din 2023 în toate regiunile țării.

Pe partea cererii, băncile și creditele ipotecare joacă un rol cheie. Ultimele statistici BNR indică o creștere accentuată a împrumuturilor pentru locuințe. În 2024, totalul creditelor ipotecare noi acordate în lei a atins aproximativ 50 de miliarde de lei, cu 60% mai mult decât în 2023, nivel record în ultimii ani.

De asemenea, conform datelor oficiale, în intervalul iunie 2023 – iunie 2024, volumul creditelor noi de locuințe în lei a crescut cu circa 61% comparativ cu anul anterior, ajungând la circa 82 miliarde lei.

Aceste date indică peste 120.000 de români care au contractat împrumuturi imobiliare în ultimul an. Interesant, valoarea creditelor noi pentru locuințe a depășit-o pe cea a creditelor de consum (aproximativ 42 mld. lei vs. 38 mld. lei în aceeași perioadă), semn că cetățenii au fost dispuși să își asume împrumuturi mai mari pentru achiziția de locuințe.

Impact economic și social

În 2024 sectorul construcțiilor a avut o pondere de aproximativ 7,5% în formarea PIB. Asta înseamnă că investițiile și lucrările din imobiliare influențează direct creșterea economică, veniturile companiilor de construcții și ocuparea forței de muncă (mii de locuri de muncă noi în sectorul construcțiilor, materiale de construcții, transport etc.).

De exemplu, numai valoarea estimată a proiectelor Victa pentru 2024-2025 (55,8 mld. lei) este echivalentă cu mai multe procente din economia națională, având impact în lanț asupra altor industrii (electro-centrale, instalații, finisaje, logistică, servicii financiare). În același timp, creșterea cererii de locuințe poate alimenta sectorul imobiliar și servicii conexe (firme de arhitectură, firme de vânzări imobiliare, brokeri de credite).

În concluzie, locuințele colective rămân un domeniu-cheie pentru economia și societatea românească. Datele recente arată că cererea rămâne robustă (reflectată de creditarea ipotecară) chiar și când producția efectivă de noi locuințe scade temporar.

Pe termen mediu, menținerea unui echilibru între cerere și ofertă, prin politici coerente de stimulare a investițiilor și de sprijin social, va fi esențială pentru a susține atât economia de construcții, cât și nevoile locative ale populației.

Autoritățile oficiale (INS, Ministerul Dezvoltării, BNR etc.) continuă să urmărească acești indicatori și să formuleze strategii, cum este Strategia Națională a Locuirii, pentru o dezvoltare urbană durabilă și accesibilă.