Potrivit Pro Infrastructura, la începutul anului 2026 rețeaua rutieră din România se află într-un punct de cotitură. La nivel național există 1.416,3 km de autostrăzi și drumuri expres deschise circulației, la care se adaugă 840,7 km contractați pentru proiectare și execuție și încă 486,2 km aflați în faza de licitație pentru lucrări. Această dimensiune a portofoliului, fără precedent în istoria modernă a infrastructurii românești, indică un an 2026 care poate stabili noi repere pentru sectorul rutier.

După recordul de inaugurări din 2024, când au fost deschiși 195 km, și al anului 2025, cu 146 km, specialiștii estimează că 2026 va fi un an excepțional. Într-un scenariu realist-optimist, ar putea fi dați în trafic 244 km de autostradă și drum expres, ceea ce ar reprezenta un nou record anual.

În scenariul ultra-optimist, suma poate ajunge la 284 km, incluzând sectoarele A3 Chiribiș-Biharia și A8 Târgu Mureș-Acățari, anticipate pentru final de an.

„Se adună restanțele din 2024 și 2025, plus șantierele scadente în 2026 și cele cu termen contractual în 2027”, explică analiștii Pro Infrastructura. „Astfel, ritmul de execuție din acest an poate atinge cote istorice, cu deschideri simultane pe mai multe coridoare importante.”

Calendarul estimativ al inaugurărilor

Conform estimărilor profesioniștilor din piață, calendarul „realist-optimist” pentru 2026 cuprinde mai multe segmente strategice:

• A7 Adjud Nord-Răcăciuni (25,5 km) – inaugurare posibilă în aprilie, sub condiția concentrării eforturilor constructorului UMB și CNAIR.
  
  
• A3 Zimbor-Poarta Sălajului (12,24 km) și A0 Nord între A2 și DN3 (4,47 km) – deschideri anticipate tot în aprilie, cu conexiuni provizorii pe DN3.
  
  
• Lotul 1 al A0 Nord (17,5 km) – finalizare estimată între mai și iunie, de către Retter, cu restul secțiunii DN1A-A1 programat pentru noiembrie.
  
  
• A7 Răcăciuni-Bacău Sud (21,522 km) – inaugurare posibilă la sfârșitul lunii iunie, cu termen limită contractual la sfârșitul august pentru atragerea fondurilor PNRR.
  
  
• DEx6 Galați-Brăila (10,77 km) – deschidere așteptată după luna iunie, cu punct critic pe podul hobanat peste Siret.

Printre premiere se remarcă tunelul de pe A1, în apropiere de Curtea de Argeș, lung de 1,35 km, livrat de Porr cu câteva luni înainte de termenul contractual martie 2027. „Va fi primul tunel inaugurat pe o autostradă din România în adevăratul sens al cuvântului”, subliniază sursele Pro Infrastructura.

În vara și toamna anului 2026, se anticipează deschiderea A3 Suplacu de Barcău-Chiribiș (26,35 km) și a viaductelor Nădășelu și Topa Mică, executate de constructorii Ozaltin și Erbașu. Totodată, finalul de an ar putea fi marcat de inaugurarea A7 Săbăoani-Pașcani (28,1 km), completând unul dintre cele mai ambițioase programe de livrări din ultimii ani.

Sectoare noi și începuturi simbolice

Pe lângă livrările planificate, 2026 poate marca începutul unor proiecte noi, sub rezerva finanțării din partea statului. Printre acestea se numără:

• DEx16 Oradea-Arad (73,4 km) – primele două tronsoane, antreprenori Selina, Onur și Straco, cu activitate limitată inițial la proiectare.
  
  
• DEx Focșani-Brăila (73,5 km) – start posibil din iulie, gestionat de UMB, cel mai lung lot major din portofoliul CNIR.
  
  
• A8 Miercurea Nirajului-Sărățeni/Sovata (23,4 km) și Joseni-Ditrău (14,4 km) – proiecte de teren în zona de munte, în execuție limitată, cu activitate predominantă de proiectare.

Totuși, variantele de ocolire rămân întârziate. Centurile de la Comarnic, Craiova Sud și Blaj sunt greu de anticipat la final de 2026, din cauza lipsei autorizațiilor complete și a problemelor de finanțare.

Perspective și impact strategic

La finalul anului, se estimează că România va ajunge la 1.660 km de autostrăzi și drumuri expres în exploatare, marcând un progres semnificativ în conectivitatea rutieră a țării. Aceasta înseamnă că rutele interregionale, Craiova-Pitești-București-Constanța (470 km) și București-Pașcani (365 km), vor fi aproape complet funcționale, iar Inelul de centură al Capitalei va fi completat cu aproximativ 100 km.

„Chiar mai important decât zestrea acumulată, rețeaua din afara Arcului Carpatic prinde cu adevărat formă și avem rute complete, lungi, între marile orașe”, notează experții în infrastructură. „Este un pas esențial pentru mobilitate și dezvoltarea economică regională.”

Scenariul realist indică un an record pentru România, cu livrări consistente pe principalele coridoare și cu sectoare-cheie care vor transforma efectiv harta rutieră a țării. Totodată, succesul depinde de capacitatea constructorilor privați și de ritmul de absorbție al fondurilor europene și naționale, precum și de gestionarea întârzierilor inevitabile pe sectoarele de munte sau pe podurile complexe.