În perioada februarie 2025 – februarie 2026, pe rețeaua drumurilor naționale din România se derulează 192 de proiecte cu o valoare totală de 22,86 miliarde RON. Aceste proiecte sunt în diverse stadii de implementare:

• 99 dintre ele se află în faza de proiectare,
  
  
• 3 în autorizare,
  
  
• 22 sunt înainte de execuție,
  
  
• 46 se află în construcție,
  
  
• 7 sunt în faza de amenajare,
  
  
• iar 15 proiecte au fost deja finalizate.

Din punct de vedere al tipologiei lucrărilor, există un echilibru între investițiile în tronsoane noi și cele de reparații majore. Astfel, 88 de proiecte vizează realizarea unor drumuri naționale noi, 92 proiecte sunt lucrări de reparații, 9 sunt modernizări, iar 3 proiecte presupun extinderi.

Aceste cifre oficiale evidențiază că aproape jumătate din proiectele DN (88 din 192) sunt construcții noi, iar restul sunt reparații și modernizări, în acord cu nevoile de infrastructură rutieră națională.

Investițiile pe segmentul drumurilor naționale provin preponderent din bugetul statului, completat însă din fonduri europene majore. România beneficiază de peste 10 miliarde euro alocate infrastructurii rutiere prin Planul Național de Redresare și Reziliență (5,086 miliarde euro) și prin Programul Operațional Transport (5,46 miliarde euro).

Din aceste programe au fost atrase deja peste 11,37 miliarde lei (aproape 2,3 miliarde euro) din PNRR și circa 9,74 miliarde lei (1,95 miliarde euro) din fonduri externe nerambursabile post‑aderare.

Totodată, potrivit unei analize recente, România ar avea nevoie de aproximativ 70 miliarde euro pentru implementarea tuturor proiectelor rutiere planificate, existând o diferență de aproximativ 30 miliarde euro neacoperită de alocările UE curente.

În acest context de deficit bugetar, autoritățile iau în calcul și soluția parteneriatului public-privat (PPP) pentru proiecte strategice (de exemplu, studii pentru finanțarea prin PPP a drumului București-Giurgiu).

Pe lângă drumurile naționale propriu-zise, în această perioadă România a continuat construcția rețelei de mare viteză, care influențează dinamica lucrărilor pe DN-uri conexe.

Anul 2025 a fost unul istoric, s-au dat în trafic încă 146 km de autostrăzi și drumuri expres, iar rețeaua totală de drumuri de mare viteză a ajuns la 1.418 km. În prezent sunt în execuție (proiectare și construcție) circa 654 km de drumuri rapide și 374 km se află în licitație sau semnare de contracte.

Finalizarea unor noi segmente (cum sunt loturile 4-5 din A1 de la Sibiu spre Pitești sau tronsonul 1 din A7) a creat legături neîntrerupte între regiuni istorice (Moldova-Muntenia, Oltenia-Dobrogea).

De exemplu, deschiderea a 95 km din A7 a conectat integral Moldova de Muntenia pe autostradă, iar retehnologizarea centurii de la Cluj (DEx4) a fluidizat traficul regional. Această extindere a rețelei rapide are efecte și asupra drumurilor naționale adiacente, necesare pentru conectivitate și preluare de trafic local.

Implementarea proiectelor naționale de drumuri se confruntă însă și cu provocări notabile. Un obstacol major rămâne birocrația administrativă și litigiozitatea proceselor de achiziții publice: contestațiile la licitații și exproprierile prelungesc adesea faza de pregătire a proiectelor.

Pe de altă parte, lipsa de forță de muncă specializată în construcții rutier a fost semnalată de industrie ca fiind critică. Managerii de companii de profil atrag atenția că deficitul de muncitori calificați întârzie termenele și poate afecta calitatea execuției.

De pildă, reprezentanții UNITIP Global menționează că acest deficit are un „impact negativ atât asupra executării cât și a calității lucrărilor”. Pentru a contracara aceste probleme, CNAIR pune accent pe dialogul permanent cu antreprenorii și pe flexibilitatea contractelor (revizuiri de costuri, accelerarea exproprierilor etc.), încercând să compenseze efectele crizei materiale și de resurse umane din ultima perioadă.

Drumuri județene

Pe segmentul drumurilor județene au fost inițiate 278 de proiecte, însumând 12,70 miliarde RON. Structura acestora în faze de implementare este:

• 70 proiecte în proiectare,
  
  
• 4 în autorizare,
  
  
• 46 înainte de execuție,
  
  
• 94 în construcție,
  
  
• 15 în amenajare și
  
  
• 49 finalizate.

Comparativ cu drumurile naționale, rețeaua județeană beneficiază de un volum mai mare de proiecte de mică și medie anvergură, ceea ce se vede din faptul că 94 de lucrări sunt deja în execuție (dublu față de cele 46 de pe DN).

În total, din proiectele județene,

• 50 vizează construirea unor drumuri noi,
  
  
• 3 sunt renovări,
  
  
• 196 sunt reparații,
  
  
• 28 modernizări și
  
  
• 1 extindere.

Practic, marea majoritate (196 proiecte) sunt lucrări de întreținere și reabilitare, reflectând necesarul imens de îmbunătățire.

Finanțarea investițiilor județene provine din surse multiple, bugete proprii ale consiliilor județene, PNDL (Plan Național de Dezvoltare Locală) și programe cu finanțare europeană. Programele operaționale regionale joacă un rol esențial, de exemplu, prin POR Nord-Est 2021-2027 județul Suceava a implementat un proiect de modernizare a 52,74 km de drumuri județene (DJ 177 C, 209 A, 209 B) în valoare totală de 431,13 milioane RON, din care peste 250 milioane RON provin din FEDR.

În Sud-Muntenia, ADR Sud-Muntenia raportează că în 27 de ani a finanțat peste 3.500 de proiecte (rutier, educație, sănătate) în valoare de 3,5 miliarde euro, majoritatea pentru infrastructură rutieră locală.

Doar în județul Călărași, Consiliul Județean a obținut recent o finanțare de 80 milioane euro pentru cel mai amplu proiect rutier județean din zonă. Astfel, județele cu programe regionale și bugete mari (Călărași, Teleorman, Buzău, etc.) au putut accelera lucrările locale, în timp ce zonele cu resurse mai limitate au progresat mai greu.

Din punct de vedere geografic, proiectele județene sunt foarte dispersate, adresându-se nevoilor punctuale ale infrastructurii locale. Regiuni rurale și montane (Maramureș, Suceava, Brașov) investesc în drumuri de acces spre comune și legături transregionale.

Județe cu activități economice mari (Timiș, Ilfov) își extind centurile ocolitoare județene și reabilitează artere aglomerate. La fel ca în cazul rețelei DN, provocările includ și aici epuizarea forței de muncă și probleme de cofinanțare.

Pentru multe proiecte este nevoie de cofinanțare locală consistentă la care multe consilii județene au acces limitat. În plus, structura drumurilor județene arată că doar 49,4% din ele erau modernizate cu covor asfaltic greu/mediu, restul fiind fie cu îmbrăcăminte ușoară (23,9%), fie pietruite/pământ (26,7%).

Aceasta înseamnă că planurile autorităților județene trebuie să abordeze prioritizarea masivă a reparațiilor și modernizărilor existente.

Comparație între cele două categorii

Comparativ, rețeaua de drumuri naționale și cea de drumuri județene urmăresc obiective diferite și utilizează resurse în mod diferit. Pe ansamblu, pentru cele 192 proiecte DN s-au alocat 22,86 miliarde RON (valoare medie  de aproximativ 119 milioane RON/proiect), în timp ce cele 278 proiecte DJ însumează 12,70 miliarde RON (valoare medie de aproximativ 45 milioane RON/proiect).

Aceste cifre arată că proiectele naționale sunt, în medie, mult mai costisitoare, întrucât includ tronsoane extinse, autostrăzi și variante de ocolire, pe când proiectele județene sunt pe alocuri mai mici ca buget individual (infrastructură locală).

Tipologia lucrărilor reflectă această diferență. Pe drumuri naționale predomină drumurile noi și extinderile de capacitate (88 proiecte noi și 3 de extindere), pe când pe drumuri județene predomina reparațiile și modernizările (196 proiecte de reparații, 28 de modernizare).

În consecință, pe DN sunt mai multe proiecte de mare anvergură care necesită studii complexe și licitații prelungite (fapt ilustrat de cele 99 de proiecte încă în stadiul de proiectare), în vreme ce județele derulează multe proiecte de întreținere cu termene mai scurte (numărul mare de lucrări deja în construcție la DJ reflectă rapiditatea cu care autoritățile locale pot angaja lucrări finalizabile).

Un alt contrast este distribuția spațială a investițiilor. Drumurile naționale conectează culoarele principale (vest-est, nord-sud), astfel că investițiile se concentrează pe coridoare strategice (de ex. DN1, DN7, DN2 – susținute de dezvoltarea A1, A7) și pe centuri de trafic intens urban (Călărași și Giurgiu, unde CNAIR a construit centuri DN pentru descărcarea traficului).

Concluzii și proiecții pentru 2026

Trendul general indică o continuare a ritmului accelerat de investiții rutiere până în 2026. Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și-a fixat ca obiectiv darea în trafic a aproximativ 250 km noi de drumuri de mare viteză în 2026, printre care 125 km din Autostrada Moldovei (A7) și finalizarea inelului nordic al Autostrăzii București-Ploiești (A0).

Succesul acestor ținte va solicita, la rândul său, accelerarea lucrărilor pe drumurile naționale conexe și, posibil, noi surse de finanțare (inclusiv PPP). În paralel, județele au în pregătire proiecte de infrastructură finanțate din noile programe regionale, de exemplu, primele proiecte finale din POR Sud-Muntenia vin chiar din județul Teleorman (finalizat în septembrie 2025) și din fonduri de mediu (de ex. modernizarea unor DJ prin PNRR).

Astfel, se preconizează că 2026 va menține trendul pozitiv, lucrările în curs vor fi finalizate, iar altele noi vor fi lansate, pe fondul unei ușurări a constrângerilor de buget și a contestațiilor rămase.

Pe de altă parte, specialiștii avertizează și asupra riscurilor. Mediul macroeconomic (inflație, dobânzi) a fost instabil în ultimii ani, ceea ce forțează bugete conservatoare. Confruntarea cu deficitul de forță de muncă și cu complexitatea absorbției fondurilor europene va fi la fel de importantă pentru succes.

În ansamblu, sectorul de infrastructură rutieră arată un orizont optimist pentru 2026: conform rezultatelor recente și a planurilor CNAIR, România va câștiga sute de kilometri de drumuri de mare viteză și va continua investițiile pe DN și DJ, alimentând dezvoltarea economică regională.

Menținerea acestui ritm însă necesită eforturi susținute de coordonare între ministere, CNAIR, administrații locale și investitori, pentru a transforma proiectele planificate în realizări concrete.

Surse: Datele statistice și exemplele citate provin din rapoarte și comunicate CNAIR, VICTA, analize de specialitate și date INS.