Creșterea veniturilor din cinematografe în România, care au atins un nivel record de 63 de milioane de euro în 2025, nu este doar o evoluție punctuală a pieței de entertainment, ci un semnal mai larg despre modul în care se reconfigurează consumul și, indirect, investițiile în spațiile dedicate timpului liber.

Avansul de 16% față de anul anterior vine într-un context economic în care consumatorii devin mai prudenți, dar nu renunță la experiențele accesibile, iar acest lucru începe să se vadă și în zona de dezvoltare și reconfigurare a infrastructurii de leisure.

Potrivit unei analize Colliers, românii reduc cheltuielile pentru bunuri precum îmbrăcămintea sau bijuteriile, însă continuă să aloce bugete pentru activități recreative, cinematografele fiind printre cele mai accesibile opțiuni.

Este un tipar observat și în alte piețe aflate sub presiune economică. Consumul se mută dinspre achiziții mari către experiențe relativ ieftine, dar frecvente.

În România, acest comportament este susținut și de o piață a muncii încă stabilă, care temperează riscul unei scăderi abrupte a consumului.

Prețuri mai mari, cerere și mai mare

În același timp, creșterea veniturilor nu este determinată exclusiv de volum, ci și de prețuri. Biletele de cinema sunt în prezent cu peste 60% mai scumpe decât înainte de pandemie, însă acest lucru nu a afectat semnificativ cererea. Dimpotrivă, cinematograful rămâne unul dintre segmentele cele mai reziliente din zona de retail și leisure, într-un moment în care alte formate sunt mai sensibile la fluctuațiile economice.

Spre exemplu, sectorul restaurantelor și barurilor a înregistrat o scădere de peste 10% a volumului de activitate în ultimul an, chiar dacă cifra de afaceri s-a redus marginal, cu aproximativ 2%, pe fondul majorărilor de prețuri.

Această repoziționare a consumului începe să influențeze direct și strategia dezvoltatorilor, în special în cazul centrelor comerciale, unde componenta de entertainment capătă o importanță tot mai mare în atragerea traficului.

Cinematografele, alături de alte funcțiuni de leisure, devin ancore esențiale într-un peisaj în care retailul clasic este mai volatil.

29 de proiecte de cinematografe monitorizate la nivel național

Datele din piață confirmă această direcție și din perspectiva investițiilor. În ultimele 12 luni, în platforma Victa sunt înregistrate 29 de proiecte de cinematografe, un volum relevant pentru un segment de nișă.

Distribuția pe stadii arată că 11 proiecte sunt deja în construcție, 6 se află în faza de autorizare, iar 2 în proiectare. În același timp, 8 proiecte au fost finalizate.

Interesant este și profilul acestor investiții. Majoritatea proiectelor (23) sunt finanțate din fonduri publice, ceea ce indică o implicare semnificativă a autorităților în dezvoltarea infrastructurii culturale și de entertainment, în paralel cu cele 8 inițiative private.

În ceea ce privește tipologia lucrărilor, accentul cade clar pe adaptarea fondului construit existent. 21 dintre proiecte sunt renovări, în timp ce doar 5 vizează construcții noi. La acestea se adaugă 2 proiecte de reparații și unul de extindere.

Această distribuție sugerează o schimbare de paradigmă. Dezvoltarea cinematografelor nu mai înseamnă exclusiv proiecte noi, ci tot mai des reconversii și modernizări ale unor spații existente, integrate fie în centre comerciale, fie în infrastructuri culturale urbane.

Este o abordare care răspunde atât constrângerilor economice, cât și noilor așteptări ale publicului, orientat spre experiențe accesibile, dar de calitate.