Bogdan Cucu, director al secției de zincare termică Berg Banat din Făgăraș, este unul dintre profesioniștii care au traversat etape importante din transformarea mediului industrial românesc și care înțeleg valoarea echilibrului dintre experiență, inovație și dezvoltarea oamenilor. În dialogul care urmează discutăm despre industrie, educație, provocările pieței muncii, digitalizare și despre modul în care companiile românești își pot consolida poziția într-o economie aflată într-o continuă schimbare.

Încep prin a vă spune la mulți ani! Acum câteva zile ați împlinit vârsta de 50 de ani.

Vă mulțumesc, așa este, timpul a trecut incredibil de repede.

Cum este să pășiți acest prag al vieții între două generații care, privite din perspectiva priorităților, par să fie destul de îndepărtate. Spunem acest lucru pentru că știm că România are dificultăți în a motiva tinerii ca imediat după terminarea ciclului educațional să devină activi, iar în ce privește polul opus, de ieșire din piața muncii, lucrurile sunt destul de instabile.

Sunt lucruri sensibile pe care antreprenorii din România trebuie să le gestioneze cu grijă. Pe de o parte este această polarizare a priorităților, care are legătură între altele și cu momentele de viață diferite și implicit, cu nevoile diferite.

Apoi, trăim probabil perioada din istoria omenirii cu cea mai mare diferență de percepție asupra vitezei cu care ar trebui să se rezolve lucrurile.

Când vine vorba de vârsta unei echipe, există riscul de a ne limita la a face o evaluare a vârstei medii.

La noi în fabrică vârsta medie este de 46 de ani. Adică exact vârsta la care competențele profesionale și capacitatea de a face mentorat sunt la nivel optim.

Totuși, la o analiză atentă am constatat că urmăm aceeași tendință pe care toată economia României o resimte. Din totalul angajaților, doar cinci tineri au vârsta între 21 și 28 de ani, adică, aproximativ 4.3%. Este evident că următorii ani  sunt esențiali pentru schimbarea acestor cifre. Efortul trebuie să fie al mediului economic, al sistemului educațional și al societății. Toți trebuie să reîncepem să respectăm meseriile.

Reiese din cele spuse aici că sunteți un tactician al oamenilor, al cifrelor, al activităților operaționale. Vă rugăm să ne vorbiți despre educația dumneavoastră și despre experiența profesională de la Berg Banat.

Am terminat Facultatea de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj Napoca. Experiența la Berg Banat a început acum 11 ani. Industria zincării termice este cea care oferă cea mai bună metodă de protecție anticorozivă a structurilor din oțel.

Este un procedeu metalurgic care presupune imersarea pieselor din oțel în baie de zinc topit. Ce se obține este un produs care se poate păstra stabil chiar și 100 de ani fără costuri de mentenanță.

Am venit pe un post de conducere și a trebuit să învăț repede. Dar am beneficiat de încrederea de care are nevoie un tânăr cu obiective personale și profesionale clare. Ca și în creșterea economiei unui stat și în dezvoltarea unei fabrici, primul și cel mai important aspect este încrederea.

Caut să păstrez o legătură directă cu colegii și cu clienții, ori de câte ori există ocazia sau este necesar. A fost primul pas în a construi un context comun.

Secția de zincare termică Berg Banat din Făgăraș deservește clienți din toată țara, fiind strategic așezată în centrul României. Avem aici o baie de zinc cu lungimea de 12 m care poate să preia spre  zincare aproape toate piesele gabaritice din perspectiva transportului (informații suplimentare se pot găsi AICI) și o instalație automată de zincare termică prin centrifugare dedicată pieselor de mici dimensiuni, cu lungimi de maxim 250 mm și masa de maxim 2,5 kg (informații suplimentare se pot găsi AICI).  

Subliniez suportul logistic excelent oferit de serviciul dedicat și de flota proprie a firmei.  Beneficiile aduse sunt deopotrivă importante pentru clienți și pentru planificarea operațională a facilităților noastre de producție.

Aceste mici avantaje sunt necesare, dar nu și suficiente. Succesul se clădește împreună cu clienții. Am crescut organizațional proporțional cu cerințele lor. Dacă profesional îmi doresc să reușim să împlinim ceva, este ca și furnizorii noștri și clienții noștri să poată să facă aceeași afirmație. Pentru că noi, toți colegii de aici ne dăm silința pentru a fi cei mai buni.

Pentru că ați făcut referire la context, orașul Făgăraș chiar poate reprezenta un bun studiu de caz. Au fost aici în trecut platforme industriale intens populate și a existat o presiune socială uriașă în perioada anilor 90. Cum se văd acum lucrurile?

Contextul general din Făgărașul anilor 90 a fost același cu cel al orașelor cu mari platforme industriale care au dispărut odată cu căderea piețelor de desfacere. Au fost ani în care ne-am lovit de bariera de limbă, de barierele aduse de standardele diferite la care ne raportam, de instabilitatea economică și financiară. Dar acum avem o cu totul altă dinamică economică și socială.

Există astăzi multe organizații capabile ca în același timp să standardizeze și să păstreze creativitatea. Și am depășit cu succes acele bariere.

Ceea ce spuneți descrie de fapt maturitatea la care de mult se dorește să ajungem. Este un moment de cotitură atunci când un astfel de climat devine model de dezvoltare. Pornind de aici, cum vedeți potențialul ca firmele românești să fie în sfârșit, ceva mai prezente cu activități de producție și operaționale și în afara granițelor țării.

Probabil că în prezent doar provocările aduse de digitalizare sunt cele care fac ca firmele românești să întârzie să facă acest pas. Este dacă doriți un paradox. Suntem țara din Europa cu cel mai mare procent de tineri antreprenori în domeniul tehnologiei și în același timp țara cu cel mai slab nivel de digitalizare din UE. Suntem în UE pe locul 27 din 27, iar în lume pe locul 72.

Se crede că aceste rezultate sunt datorate exclusiv digitalizării la nivel administrativ, dar lucrurile sunt similare și pentru domeniul privat. Doar 3,1 % din companii folosesc tehnologii de digitalizare avansate, în vreme ce media la nivelul UE este de peste 12%.

Sunt de aceea unul dintre cei care atrag atenția că există o diferență colosală între digitizare (care presupune să lucrăm cu informații constituite și păstrate în sistem electronic) și digitalizare (care presupune existența unor baze de date și a unor automatizări adaptate nevoilor decizionale actuale).

Știți, trăim într-o lume în care singura certitudine este lipsa certitudinilor.

Un ultim schimb de idei înainte de a vă mulțumi pentru acest interviu ,,aniversar” pentru dumneavoastră. Sunteți un profesionist cu o doză importantă de încredere și speranță de mai bine. Vă rugăm să ne vorbiți despre drumul spre obținerea acestui tonus.

Cred că această definiție: ,,norocul este ceea ce apare atunci când competența întâlnește oportunitatea”, poate fi una dintre explicații.

Rămân optimist pentru că îmi privesc copiii, privesc copiii colegilor noștri și găsesc în ochii lor același impuls care ne-a călăuzit și pe noi. Avem așadar șansa de a putea oferi darul exemplului propriu din care cei tineri au dreptul de a-și alege doar ceea ce li se potrivește.

Vă mulțumim, vă dorim succes și încheiem așa cum am început, spunând la mulți ani!

Vă mulțumesc, primiți aceleași gânduri din partea mea.