Planificarea urbană joacă un rol crucial în reducerea criminalității, abordând factori precum vizibilitatea, accesibilitatea și siguranța.

Planificarea cu locuri ascunse și vizibilitate redusă poate încuraja activități criminale. În schimb, vizibilitatea sporită poate promova siguranța și poate descuraja infractorii.

Asigurarea unor comunități mai sigure nu poate fi responsabilitatea exclusivă a oficialilor guvernamentali, ci arhitecții și urbaniștii au posibilitatea de a construi comunități mai sigure și pot contribui semnificativ prin proiectarea de spații care reduc criminalitatea.

Acest lucru poate fi realizat prin măsuri precum împrejmuire mai bună, creșterea vizibilității cartierului, implicarea comunității și limitarea punctelor de intrare în spații. Caracteristicile suplimentare de siguranță, cum ar fi încuietorile de securitate, automatizarea locuinței și monitorizarea video pot îmbunătăți și mai mult securitatea.

Un planificator urban trebuie să abordeze ratelor ridicate de criminalitate și să trateze unele probleme precum iluminatul slab, spațiile abandonate și accesibilitatea dificilă.

Deși eradicarea criminalității nu pare a fi posibilă, crearea unor medii care descurajează comportamentul criminal și îmbunătățesc siguranța este un obiectiv realist și realizabil. Designul, planificarea și managementul urban deficiente contribuie adesea la insecuritate, dar ratele criminalității pot fi reduse cu strategii adecvate, acordând prioritate conectivității, transportului public, spațiilor active și întreținerii adecvate.

Abordarea criminalității în orașe

În „Opportunity Makes a Thief: Practical Theory for Crime Prevention”, Felson, M, & Clarke, RV (1998), identifică o abordare strategică pentru a diminua/reduce problema crimei situaționale în orașe:

• Efort sporit: implementați măsuri care fac mai dificilă comiterea infracțiunilor, cum ar fi întărirea țintei (de exemplu, instalarea de încuietori robuste) și controlul accesului la instalații.
  
  
• Creșterea riscurilor: Creșterea șanselor de detectare și reținere a infractorilor printr-o supraveghere îmbunătățită (de exemplu, folosind camere CCTV și ANPR) și promovarea supravegherii naturale printr-un design robust de mediu.
  
  
• Reduceți recompensele: Diminuați beneficiile derivate din activități criminale prin ascunderea sau eliminarea țintelor și a dreptului de proprietate asupra proprietății marcate.
  
  
• Reduceți provocările: abordați factorii care pot incita la comportamentul criminal, cum ar fi mai puțină supraaglomerare și disputele gestionate eficient.
  
  
• Stabiliți o conduită acceptabilă prin stabilirea de reguli clare, postarea instrucțiunilor, ajutând la conformitate, controlul strict al drogurilor și restricționarea alcoolului, amenzilor și pedepselor pentru a descuraja infractorii.

Integrarea teoriilor criminologice

Felson și Clarke integrează mai multe teorii pentru a susține cadrul lor:

• Teoria activității de rutină: Această teorie postulează că infracțiunea apare de obicei atunci când un infractor motivat întâlnește o țintă ușoară fără obstacolul unei tutele capabile. De asemenea, înțelegerea rutinelor zilnice poate ajuta la identificarea și atenuarea oportunităților de criminalitate.
  
  
• Teoria alegerii raționale: Această perspectivă presupune că infractorii iau o decizie conștientă de a comite infracțiuni pe baza analizei cost-beneficiu. Prin creșterea riscurilor și costurilor percepute și, în același timp, prin reducerea oricărui beneficiu anticipat, potențialii infractori pot fi descurajați.
  
  
• Analiza tiparelor criminalității: Analiza tiparelor în activitățile criminale poate ajuta la identificarea punctelor fierbinți și la prezicerea viitoarelor zone de infracțiuni potențiale, permițând astfel intervenții direcționate pentru a reproiecta acele zone.

Principiile CPTED

Adoptarea principiilor de prevenire a Criminalității Prin Proiectarea Mediului (Crime Prevention Through Environmental Design – CPTED) urmărește să depășească tehnicile tradiționale de prevenire a criminalității prin examinarea designului sit-ului în colaborare cu comunitatea și agențiile de dezvoltare publică.

Criminalitatea este mai degrabă oportună și adesea determinată de context, potrivit CPTED. Spațiile prost planificate și proiectate contribuie, fără să știe, la dezordine și comportament criminal, creează oportunități pentru infracțiuni și provoacă un nivel crescut de frică în rândul publicului.

Prin aplicarea eficientă a principiilor CPTED, cercetarea urmărește să atenueze criminalitatea, comportamentul neplăcut și teama de criminalitate, în special pentru evoluțiile mai noi. În plus, aplicarea principiilor CPTED în dezvoltările existente îmbunătățește capacitățile de rezolvare a problemelor și previne problemele viitoare.

Supravegherea naturală între comunități

Un aspect fundamental al planificării urbane, supravegherea naturală este un concept de design care se concentrează pe observarea vigilentă a potențialilor intruși.

Aceasta implică amplasarea strategică și proiectarea elementelor, cum ar fi iluminatul și amenajarea peisajului, pentru a maximiza vizibilitatea proprietăților sau clădirilor. Scopul este de a împuternici indivizii să asiste și să raporteze un comportament neadecvat agențiilor de aplicare a legii sau proprietarilor, acționând ca un mijloc activ de descurajare a criminalității.

Realizarea supravegherii naturale în planificarea urbană încorporează elemente precum iluminarea ambientală bine plasată, gardurile transparente și amenajarea peisagistică, care sunt concepute pentru a elimina potențialele ascunzători. Prin implementarea unor astfel de strategii, există un potențial semnificativ de a atenua ratele criminalității, de a împiedica activitatea criminală și de a contribui activ la dezvoltarea comunităților mai sigure.

Rolul iluminării îmbunătățite

Urbanizarea a dus la dezvoltarea preocupărilor cu privire la creșterea ratei criminalității în orașe. Urbaniștii recunosc că iluminatul joacă un rol semnificativ în siguranța și securitatea spațiilor urbane.

Soluțiile de iluminat proiectate și bine implementate pot preveni activitățile criminale, pot spori siguranța publică și, în același timp, pot crea un mediu urban vibrant și dinamic elegant.

Atunci când vizibilitatea este sporită datorită condițiilor de iluminare îmbunătățite, potențialii criminali se pot regândi sau chiar abandona intenția în acea regiune. Dacă iluminarea îmbunătățită duce la capturarea infractorilor, capacitatea acestora de a comite infracțiuni în acea zonă devine semnificativ redusă.

Instalarea unui nou iluminat poate, de asemenea, încuraja rezidenții să petreacă timp pe verandele lor sau în curtea din față în timpul serilor, ceea ce duce la supraveghere informală. În plus, iluminarea îmbunătățită ar putea inspira mai mulți oameni să se aventureze noaptea, ceea ce contribuie, de asemenea, la o supraveghere informală sporită.

Două teorii susțin ideile profesorului Pease despre prevenirea criminalității prin îmbunătățirea iluminatului stradal. O teorie sugerează că iluminatul stradal este o măsură situațională de prevenire a criminalității care se concentrează pe oportunități reduse și risc crescut prin modificarea mediului fizic.

Iluminatul stradal întărește controlul social informal și coeziunea în comunitate prin interacțiune socială și investiții adecvate în infrastructura cartierului. Iluminatul urban joacă un rol crucial în sporirea siguranței, reducerea criminalității și îmbunătățirea vizibilității în zonele publice pentru pietoni, șoferi și locuitorii urbani.

Strategii cheie:

• Amplasarea strategică a farurilor stradale: Spațierea corectă a farurilor stradale (de 2,5 până la 3 ori înălțimea stâlpilor) asigură o iluminare uniformă și elimină punctele întunecate care pot atrage criminalitatea.
  
  
• Linii vizuale clare și vizibilitate: principiile CPTED impun ca iluminarea să permită recunoașterea facială de la 10 metri pentru identificarea rapidă a persoanelor și a potențialelor amenințări.
  
  
• Spații publice bine iluminate: parcările, standurile de autobuz și căile pietonale ar trebui să fie iluminate pentru a spori securitatea și vizibilitatea de pe străzile din jur.
  
  
• Panouri luminoase: Iluminatul integrat pentru semnalizare îmbunătățește orientarea și contribuie semnificativ la îmbunătățirea iluminării străzilor.
  
  
• Iluminat direcționat în zonele cu risc ridicat: Locațiile predispuse la captare, cum ar fi pasajele subterane și aleile, ar trebui să fie bine echipate cu iluminare cu LED-uri pentru a reduce zonele izolate și a insufla teama infractorilor.
  
  
• Căi inteligente cu iluminare dinamică: Iluminatul bazat pe senzori care funcționează pe baza mișcării tinde să prindă infractori și să sporească siguranța, economisind în același timp energie, creând spații urbane mai eficiente și adaptabile.

Măsuri de atenuare și reducere a criminalității

• Cartierele bine conectate sporesc securitatea: criminalitatea tinde să prospere în zonele cu accesibilitate redusă. Proiectarea străzilor bine structurate cu infrastructură eficientă nu numai că îmbunătățește supravegherea și răspunsul mai rapid al poliției.
  
  
• Transportul public ca instrument de echitate socială: Accesul limitat la transportul public poate duce la izolarea socială, creșterea șomajului și inegalitatea, care sunt legate de rate mai mari ale criminalității. Extinderea și îmbunătățirea sistemelor de tranzit oferă oamenilor oportunități mai bune, reducând aceste riscuri.
  
  
• Orașele compacte încurajează supravegherea naturală: cartierele cu utilizare mixtă care combină spații rezidențiale, comerciale și de birouri creează activitate continuă pe tot parcursul zilei și nopții. Această prezență naturală a oamenilor favorizează supravegherea pasivă, făcând zona mai puțin primitoare pentru comportamentul criminal.
  
  
• Spații publice bine întreținute promovează siguranța: spațiile publice în stare bună contribuie la un sentiment de mândrie și responsabilitate socială a comunității. Când sunt utilizate pentru activități precum artă, sport sau adunări, ele promovează implicarea pozitivă, descurajând în același timp criminalitatea.
  
  
• Efectul ferestrei sparte: spațiile urbane neglijate semnalează o lipsă de îngrijire, încurajând deteriorarea în continuare și activitatea criminală. O singură fereastră spartă sau gunoiul împrăștiat poate deveni vandalism sau ocupație ilegală. Menținerea zonelor publice transmite un mesaj de ordine și vigilență, acționând ca o formă de descurajare a criminalității.

Citește și: