Conform datelor platformei Victa pentru primele șase luni din 2025, pe segmentul infrastructurii educaționale s-au derulat 1.359 de proiecte (școli, grădinițe, licee, facultăți) cu o valoare totală estimată de 20,49 miliarde RON. Distribuția pe stadii de implementare arată 8 proiecte în stadiu de intenție, 215 în proiectare, 130 în autorizare, 191 înainte de execuție, 502 în construcție, 154 în amenajare și 159 finalizate.

Din perspectivă tipologică, 471 sunt construcții noi, 782 proiecte de renovare, 12 de reparații, 14 de modernizare și 80 de extindere. Finanțarea este preponderent publică: 1.187 de obiective (valoare estimată la 12,61 mld. RON) provin din surse de stat, în timp ce 168 de proiecte private însumează aproximativ 7,86 mld. RON și doar 4 proiecte în parteneriat public-privat totalizează aproape 24,84 mil. RON.

În ansamblu, cifrele indică un volum substanțial de investiții în infrastructură, însă rapoartele recente avertizează că multe școli funcționează în continuare în condiții precare. De exemplu, o analiză Code for Romania subliniază că „infrastructura școlară este subdimensionată și neadecvată” în multe cazuri, iar deficiențe majore (lipsă de apă curentă, toalete sau încălzire) afectează grav mediul școlar.

Realitatea din teren: școli moderne pe hârtie, condiții precare în practică

Conform datelor oficiale, circa 1 din 6 școli nu avea acces autorizat la apă potabilă în 2018 (94% dintre acestea în mediul rural) și aproximativ 4.200 de unități nu dispuneau de grupuri sanitare interioare.

În plus, în anul școlar 2021-2022, circa 3,4% din clădirile școlare încă funcționau fără sisteme de încălzire. Spațiile educaționale sunt adesea improprii: Code for Romania raportează că 72% din școlile rurale nu aveau laboratoare școlare și doar 32% sală de sport, față de 30% și 29% în mediul urban; totodată 60% din școlile rurale nu dispuneau de bibliotecă (comparativ cu 20% în urban).

Între timp, numeroase școli funcționează și fără autorizații sanitare adecvate, din cauza acestor deficiențe de infrastructură (lipsa apei curente, canalizării sau grupurilor sanitare).

Decalajul urban-rural: două sisteme educaționale paralele

Inegalitățile între mediul urban și rural sunt deosebit de pronunțate. Un plan strategic guvernamental (2018) constata că doar 2 din 10 școli urbane și 6 din 10 școli rurale dispun de bibliotecă. De asemenea, 72% dintre școlile secundare rurale funcționează fără laboratoare, afectând circa 63% dintre elevii din rural (față de 30% și 19% în mediul urban).

În București, de pildă, 88% dintre unitățile școlare au bibliotecă, în timp ce în județele cu numeroase școli rurale (Alba, Hunedoara, Mureș, Vaslui) sub 40% dintre școli aveau bibliotecă. În teren se traduc prin evacuări și relocări: după seismele din 2024 în Oltenia, 11 clădiri de școli au fost depistate cu fisuri, iar elevii din aceste școli au fost mutați temporar până la efectuarea expertizelor suplimentare.

Pericolul invizibil: sute de școli cu risc seismic

Siguranța clădirilor școlare la cutremure rămâne o problemă majoră. Premierul României a anunțat că 118 școli sunt încadrate în clasa de risc seismic I (cel mai înalt), deși autoritățile centrale recunosc că nu există o evidență unitară. Un raport recent arată că din cele peste 31.000 de clădiri școlare de la nivel național doar circa 2.000 au fost evaluate prin expertize tehnice, iar dintre acestea o treime figurează cu risc seismic de gradul I sau II.

Strategia Națională de Reducere a Riscurilor Dezastrelor (2024–2035) estimează că peste 6.500 de clădiri de învățământ expun elevii la un nivel de hazard seismic mediu și aproape 1.600 la un nivel ridicat. Cu toate că există programul național „Școli Sigure și Sănătoase” (derulat prin OUG 7/2023) destinat consolidării clădirilor cu risc seismic, progresele sunt lente.

Ministerul Dezvoltării a relatat că în 2024 doar 55 de școli (din aproximativ 6.400) au fost evaluate vizual pentru risc seismic și nicio primărie nu a solicitat fonduri pentru consolidare, deși era disponibil un buget de peste 1 miliard de lei. În consecință, autoritățile insistent fac apel la inspectorate și primării să includă în program doar școli efectiv clasificate (prin expertiză) cu risc I și să verifice în Sistemul Informatic al Învățământului clasa de risc a fiecărei clădiri înainte de finanțare.

Programe guvernamentale: planuri ambițioase, aplicare lentă

La rândul lor, autoritățile educaționale și guvernamentale au inițiat diverse măsuri de sprijin: pe lângă programul „Școli Sigure și Sănătoase” pentru reabilitarea seismică a 14 școli prioritare, guvernul finanțează prin PNRR și extinderea infrastructurii de învățământ.

De exemplu, s-au alocat peste 1,8 miliarde RON pentru construirea a 16 campusuri integrate de învățământ profesional dual (finalizare estimată decembrie 2026). De asemenea, Ministerul Educației a prevăzut în 2024 circa 19,7 milioane lei pentru amenajarea și dotarea cu utilități a grupurilor sanitare școlare: 7,83 mil. lei pentru continuarea lucrărilor începute în 2023 și 11,88 mil. lei pentru noi obiective care nu dispuneau anterior de toalete conforme.

Totodată, programe sociale-cheie din domeniul educației, precum „Masă caldă” și „Școală după școală” (parte din Pachetul Național Anti-Sărăcie), se confruntă cu implementări dificile din cauza infrastructurii deficitare (lipsa spațiilor adecvate și a personalului pentru servirea mesei, supraaglomerarea sălilor, etc.).

O infrastructură inegală care întreține abandonul școlar

În concluzie, deși semestrul I 2025 marchează un volum record de proiecte investiționale în educație, provocările structurale rămân profunde. Echipa guvernamentală dispune de un cadru legislativ și bugetar larg pentru modernizarea școlilor (inclusiv prin fonduri europene), însă rezultatele finale vor depinde de capacitatea autorităților locale și centrale de a gestiona aceste resurse.

În special mediul rural necesită atenție sporită, dată fiind prezența disproporționată a deficiențelor. Numai prin implementarea riguroasă a programelor de consolidare și modernizare, și prin alocări eficiente de finanțare, pot fi reduse decalajele și asigurate condițiile minime de funcționare și siguranță pentru toți elevii.

Surse: Date exclusive din Victa, Raportul Code for Romania asupra infrastructurii școlare, date oficiale ale Ministerului Educației (Raport preuniversitar 2023-2024) și știri recente (Edupedu.ro, Euronews) privind riscul seismic și investițiile educaționale.