Dacă sectorul rezidențial din România a traversat ultimii ani cu multă volatilitate și prudență, cel industrial și logistic s-a așezat constant pe un trend ascendent. Motivele sunt clare: relocarea producției mai aproape de piețele vest-europene, explozia comerțului online, dezvoltarea infrastructurii și prețurile încă competitive la terenuri și forță de muncă.

Toate aceste tendințe se văd în cifrele recente și schițează un tablou în care România capătă rolul unei țesături logistice pentru Europa Centrală și de Est.

Radiografia Victa: ce spun cifrele H1 2025

Datele Victa arată dimensiunea acestui val investițional. În primele șase luni din 2025, au fost înregistrate 4.063 de proiecte industriale, cu o valoare estimată la 41,63 miliarde lei și o suprafață totală de 9,66 milioane mp. Proiectele se află în diverse etape de evoluție:

• 18 în faza de intenție,
  
  
• 52 în proiectare,
  
  
• 2.194 în autorizare (4,52 milioane mp),
  
  
• 489 înainte de execuție,
  
  
• 583 în construcție (1,74 milioane mp),
  
  
• 132 în amenajare,
  
  
• 594 deja finalizate.

Structura tipologică este clar dominată de construcțiile noi (3.697 proiecte), în timp ce renovările (116), modernizările (49) sau extinderile (194) joacă un rol secundar.

În privința finanțării, sectorul public continuă să genereze grosul volumului, 3.538 proiecte publice (32,47 mld. lei), însă se conturează și colaborările public-private (435 proiecte, 7,44 mld. lei). În clasamentul județelor, se remarcă Bihor (313), Ilfov (298), Timiș (215), Cluj (212) și Brașov (180), confirmând axele vestice și centrul țării ca zone magnet.

Cum arată 2025 comparativ cu 2024

Datele agențiilor de consultanță imobiliară confirmă că 2025 marchează o accelerare față de anul precedent. În prima jumătate a anului, volumul de leasing industrial și logistic a crescut cu peste 20% față de H1 2024, depășind 417.000 mp de spații tranzacționate.

Bucureștiul a rămas polul dominant (peste 60% din cerere), dar Timișoara, Cluj și Brașov câștigă teren prin proiecte de dimensiuni mari și prin proximitatea față de coridoarele vestice.

Stocul total modern a trecut de 8 milioane mp în 2025, comparativ cu aproximativ 7,5-7,7 milioane mp la final de 2024. Așadar, creșterea netă de peste 500.000 mp într-un an confirmă maturizarea accelerată a pieței.

În paralel, gradul de neocupare s-a menținut la cote reduse (în jur de 5-6%), ceea ce arată o piață echilibrată, unde cererea continuă să absoarbă livrările.

Motoarele de creștere: de ce România devine o destinație preferată

Piața industrială românească atrage atenția investitorilor prin dinamismul său și prin contextul favorabil: proximitatea față de piețele europene, costurile competitive ale terenurilor și forței de muncă, dar și extinderea infrastructurii strategice.

Nearshoring și securizarea lanțurilor de aprovizionare

Companiile europene își aduc producția și centrele logistice mai aproape de casă, pentru a reduce riscurile geopolitice și costurile de transport. România, cu graniță directă la UE și acces la Marea Neagră, este o alegere firească.

„Cu ocazia Black Sea Forum, că România are toate șansele să devină un adevărat hub regional în domeniul logistic, al producției și al serviciilor transfrontaliere la Marea Neagră. Avem oportunitatea de a atrage investiții de aproape 50 de miliarde de euro în următorii 15 ani în această regiune.

Pentru noi, situația de la Marea Neagră trebuie să devină o oportunitate, mai ales în contextul procesului de reconstrucție al Ucrainei, afacere evaluată la peste 500 de miliarde de dolari.

Pentru a ne atinge potențialul, avem nevoie de o accelerare a proiectelor de infrastructură, de la drumuri la cale ferată, rețele electrice și de apă/canal la stimularea investițiilor în hale industriale, depozite, parcuri logistice și, mai ales, de un cadru legislativ, mai ales fiscal, favorabil atragerii marilor investiții în zona Mării Negre. Și mai avem nevoie de un lucru esențial, de un Cod Fiscal favorabil investițiilor, cu facilități pentru investitorii greenfield, pentru cei care aduc banii în această țară,” ne-a declarat Csaba Demeter (Marketing Manager Frisomat).

E-commerce și retail modern

Creșterea vânzărilor online continuă să împingă cererea de spații logistice. Marile platforme de retail și curierat au nevoie de depozite aproape de capitale regionale și de coridoarele rutiere.

Infrastructura în expansiune

Autostrăzi precum A7 (Moldova) sau segmentele A3 și A1 dau o nouă hartă a atractivității. Investițiile în coridoarele rutiere până în 2030 vor repoziționa județe precum Bacău sau Suceava, care până acum erau periferice.

Capitalul european și fondurile UE

Fondul de Modernizare și PNRR finanțează extinderea infrastructurii și a rețelelor energetice, factori esențiali pentru proiectele industriale.

Județele vedetă și ce spun ele despre piață

Bihor, lider ca număr de proiecte, confirmă rolul Oradei ca hub logistic la granița cu Ungaria. Ilfov se menține epicentrul național, conectat de București și centura sa de retail și depozite.

Timiș și Cluj reflectă atractivitatea polilor regionali din vest și nord-vest, cu acces rapid la infrastructura paneuropeană. Brașov devine un caz special: poziția sa centrală, combinată cu investițiile în aeroport și conexiunile rutiere, o transformă într-un punct strategic pentru distribuție.

Aceste centre sugerează că harta industrială a României se articulează în jurul a două axe: coridorul vestic (de la Oradea la Timișoara și Arad) și centrul-sud (Ilfov–Ploiești-Brașov).

Previziuni și scenarii pentru 2026–2030

• Stocul modern ar putea depăși 9-9,5 milioane mp până la începutul deceniului viitor, dacă ritmul actual de livrări se menține.
  
  
• Leasingul ar putea depăși constant 700.000-800.000 mp anual, susținut de extinderea e-commerce și relocările industriale.
  
  
• Rata de neocupare ar putea rămâne la niveluri reduse (5–7%), menținând atractivitatea pentru investitori.
  
  
• Polarizare regională: zonele conectate la autostrăzi vor atrage majoritatea proiectelor, în timp ce județele slab conectate riscă să rămână pe margine.

• Industrial verde: tot mai multe proiecte vor integra panouri fotovoltaice, soluții de eficiență energetică și certificări ESG, atât ca urmare a presiunii reglementărilor, cât și a cererii chiriașilor internaționali.
  
  
• Consolidarea investitorilor: marile fonduri imobiliare și dezvoltatori internaționali vor continua să domine piața, dar se așteaptă și intrarea unor noi jucători interesați de „frontiera estică” a UE.

Iar Cătălin Chimir, Senaria, ne-a spus următoarele: “Piața logistică din România prezintă un potențial semnificativ de creștere, susținut de reconfigurarea lanțurilor globale de aprovizionare, digitalizarea operațiunilor și interesul crescut pentru infrastructura de distribuție regională. România este într-o poziție strategică în Europa de Est, la intersecția unor importante culoare de transport pan-europene, iar acest avantaj logistic începe să fie valorificat tot mai intens.

Ne așteptăm la o consolidare a cererii în hub-urile consacrate, precum București, Cluj, Timișoara, dar și la o extindere naturală în proximitatea granițelor, a porturilor și a nodurilor de transport – acolo unde, în mod firesc, se dezvoltă economiile sănătoase care valorifică logistica internațională. Zone precum vestul țării (Arad, Oradea), sud-estul (Constanța, Brăila-Galați) și nord-estul (Suceava, Iași) vor deveni tot mai atractive pentru investiții în spații logistice și industriale, mai ales pe fondul modernizării infrastructurii rutiere.”

Concluzie: România, de la promisiune la realitate industrială

Prima jumătate a anului 2025 confirmă că România nu mai este doar un teren de speculație pentru spații industriale, ci un pol real de atracție pentru capital. Datele Victa subliniază dimensiunea fenomenului, iar contextul european îi amplifică relevanța.

Dacă în 2024 piața dădea semne clare de consolidare, în 2025 ea se mișcă rapid către o maturitate în care atât investitorii, cât și chiriașii găsesc predictibilitate.

Privind spre 2030, România are șansa să transforme acest momentum într-un avantaj strategic durabil. Cu infrastructura în extindere, cu o forță de muncă competitivă și cu un apetit crescut al capitalului internațional, este foarte probabil ca următorii cinci ani să confirme statutul de hub industrial și logistic al Europei de Sud-Est.