Pe măsură ce temperaturile globale cresc, dependența de aer condiționat devine din ce în ce mai puternică. Agenția Internațională pentru Energie (IEA) estimează că la nivel mondial funcționează deja peste două miliarde de unități de aer condiționat, iar până în 2050 două treimi din gospodării vor deține una.

Problema? Această explozie de utilizare ar putea tripla consumul global de energie pentru răcire, creând un paradox: avem nevoie de AC pentru confort și siguranță, dar tocmai aceste sisteme alimentează schimbările climatice care ne obligă să le folosim și mai mult.

În 2024, piața globală a sistemelor HVAC este evaluată la 281,7 miliarde USD, cu estimări să ajungă la 389,9 miliarde USD până în 2029. Creșterea este alimentată nu doar de schimbările climatice, ci și de presiunea pentru clădiri mai eficiente energetic și de dezvoltarea tehnologiilor inteligente HVAC, care promit monitorizare în timp real și economii de energie.

Aerul condiționat: între confort și efecte secundare

Deși oferă soluții rapide, aparatele de aer condiționat generează la rândul lor probleme. Unitățile exterioare încălzesc spațiul urban, agravând efectul de „insulă de căldură”. „Din păcate, rezolvă o problemă și alimentează alta”, explică arhitectul Carlo Ratti (MIT).

În plus, ideea unei temperaturi interioare standard de 22°C peste tot pe glob devine tot mai contestată. Cercetările arată că oamenii din climate calde sunt mult mai adaptabili, iar menținerea acestui prag universal implică un cost energetic uriaș.

Construcții inteligente: alternative la răcirea mecanică

Arhitecți de renume, precum laureatul Pritzker Diébédo Francis Kéré, demonstrează că designul inteligent al clădirilor, orientare, ventilație naturală, umbrire, poate reduce drastic nevoia de climatizare.

În climate aride, strategiile pasive sunt deja tradiție, dar chiar și în zonele urbane dens construite, soluțiile hibride, care combină ventilația naturală cu răcirea mecanică, pot scădea consumul de energie cu 40-50%.

Problema rămâne însă una structurală: industria construcțiilor este conservatoare. „Majoritatea arhitecților nu sunt inovatori. Avem nevoie de ingineri și de politici publice care să împingă piața spre sisteme mai eficiente”, subliniază arhitecții biroului WOHA.

România: între utilizare ocazională și boom pe șantiere

La nivel local, datele arată o relație complexă cu aerul condiționat:

• 43% dintre români folosesc AC doar în zilele caniculare,
  
  
• 42% zilnic pe timpul verii,
  
  
• iar la mentenanță, 45% fac verificări anuale, în timp ce 23% doar când apar probleme.

În România, șantierele confirmă trendul global: în ultimul an au fost identificate de VICTA peste 1.000 de proiecte care includ sisteme de aer condiționat, însumând peste 31.000 de unități instalate, o creștere de peste 100% față de anul precedent.

Cele mai multe apar în clădiri rezidențiale private, construcții sociale și comunitare sau proiecte hoteliere, cu o pondere ridicată în investițiile finanțate din fonduri publice.

Concluzie: între presiunea climatică și inovația necesară

La nivel global, dezbaterea se concentrează pe cum putem răcori clădirile fără a agrava încălzirea globală. La nivel local, cifrele arată o creștere accelerată a instalărilor de AC, în special în proiectele finanțate din fonduri publice.

Pentru a evita ca soluția să devină problemă, este esențial ca dezvoltatorii, arhitecții și autoritățile să adopte:

• Design pasiv acolo unde este posibil,
  
  
• Sisteme hibride eficiente energetic,
  
  
• Tehnologii HVAC inteligente care reduc consumul,
  
  
• și politici publice de susținere a acestor inovații.

Doar astfel putem trece de la locuințe și blocuri care cer răcire permanentă la clădiri reziliente și sustenabile, adaptate realităților climatice ale secolului XXI.