La conferința AI in AEC 2025, s-au prezentat tehnologii și studii de caz inovatoare din domeniul construcțiilor. Printre ele, cercetătorul Takahiro Morohashi de la Kajima Research Institute a adus în prim-plan o metodă inedită: folosirea sunetelor ambientale pentru a monitoriza stadiul lucrărilor pe șantier.
Datele: cheia pentru înțelegerea progresului
Aplicațiile AI care urmăresc progresul construcțiilor au nevoie de date de pe teren pentru a compara stadiul lucrărilor cu planificarea. Acestea se obțin, în general, prin camere de supraveghere, drone, senzori sau formulare completate manual.
Totuși, acoperirea întregului șantier doar cu camere fixe nu este eficientă. Așadar, sunt folosiți oameni, roboți sau drone pentru a colecta imagini. Dar și aceste metode pot deveni costisitoare și greu de întreținut pe proiecte mari.
De ce să ascultăm șantierul?
Construcțiile sunt zgomotoase prin definiție. Fie că este vorba despre bătutul piloților sau sunetele lucrărilor interioare, aproape fiecare etapă generează un tip specific de zgomot.
Iar aici intervine ideea: folosirea microfoanelor ca sursă de date. Acestea sunt ieftine, pot acoperi zone mari fără să „vadă” totul și transmit ușor datele către cloud pentru a fi analizate cu AI. În plus, datele audio sunt mai ușor de procesat decât cele video.
Cum a fost antrenat modelul AI
Echipa lui Morohashi a antrenat un model AI pentru a recunoaște patru tipuri de sunete specifice: freze rapide, sudură cu arc, capsatoare electrice și lifturi de șantier.
Au folosit învățare supervizată și au etichetat manual peste 10.000 de înregistrări sonore reale. Modelul AI include trei straturi de rețele neuronale convoluționale pentru a analiza spectrogramele și o rețea complet conectată care clasifică activitatea.
Din cele 49.400 de fișiere audio analizate, 10.100 au fost etichetate. Sistemul a avut un scor mediu F1 de 79%, adică a identificat corect activitățile în 4 din 5 cazuri. Cea mai dificilă activitate de recunoscut a fost sudura cu arc (doar 13%), din cauza calității audio.
Cum ajută în monitorizarea progresului
Fiecare activitate detectată vine cu un timestamp și o locație cunoscută (de ex. „etajul 3”), așa că poate fi plasată automat într-o cronologie și comparată cu planificarea lucrărilor. Pe măsură ce modelul se perfecționează și învață noi activități, acest sistem poate deveni o alternativă eficientă și accesibilă pentru monitorizarea de la distanță a șantierelor.
Sursa: AEC Business
Citește și: