România are aproximativ 10.600 km de cale ferată, dintre care 4.000 km sunt electrificați și numai 20% dublu-trasați. Din cauza infrastructurii vechi, vitezele medii pe principalele rute rămân reduse (sub 60 km/h).

Rețeaua românească face parte din Core Network-ul TEN-T, intersectând coridoarele IV (Nürnberg-Budapesta-București-Constanța) și IX (Helsinki-Kyiv-București–Giurgiu), precum și axa Rin-Dunăre (Constanța-Europa Centrală). Implementarea sistemului european ERTMS este în curs pentru a crește siguranța și vitezele trenurilor.

În Ungaria, rețeaua feroviară totală este de 7.893 km, din care 3.060 km electrificați. În Bulgaria, sunt 4.071 km de cale ferată, cu 67% din trasee electrificate.  Astfel, România are o rețea mai lungă, dar și cerințe mai mari de modernizare.

Investiții și finanțare

• Buget CFR 2025:11,5 miliarde lei (aprox. 2,3 mld €), din care 8,18 mld lei destinați modernizării și dezvoltării infrastructurii feroviare publice. Bugetul multianual 2021–2025 acoperă doar \~50% din necesarul estimat (deficit ~12,7 mld lei).
  
  
• Fonduri UE (2021–2027):bAlocările totale pentru sectorul feroviar se ridică la 5,74 mld € – din care ~3,19 mld € prin PNRR (Componentei Transport C4) și ~2,54 mld € prin Programul Transporturi (Prioritatea 4).  Până în prezent au fost accesate contracte UE în valoare eligibilă de 3,11 mld € (din 3,19 mld PNRR) și 0,5 mld € din Programul Transporturi. Practic, CFR SA dispune de ~4,55 mld € fonduri UE/naționale şi a cheltuit 3,21 mld € până la jumătatea lui 2024 pentru proiecte de modernizare.
  
  
• Finanțare națională: În Planul Național de Investiții 2021-2030 se prevede reînnoirea suprastructurii pe ~637 km de cale ferată (inclusiv secțiunea București-Pitești) pentru a elimina restricțiile de viteză și a permite circulația la 120 km/h. Totodată, Guvernul promovează reforme (PNRR, Inițiativa Trei Mări) orientate spre decarbonizare și îmbunătățirea intermodalității.

Proiecte feroviare în derulare

Conform platformei Victa, în ultimele 12 luni au fost identificate 206 proiecte feroviare în execuție, cu o valoare totală estimată de 74,27 miliarde RON (valoarea la nivel de șantier). De remarcat că, în primele 8 luni ale lui 2024, Victa raportase 162 proiecte (64,75 mld RON), deci ritmul investițional a crescut în ultima perioadă. Aceste proiecte sunt în diferite faze de lucru:

• Proiectare: 124 proiecte
  
  
• Autorizare: 1 proiect
  
  
• Înainte de execuție (licitare/proiectare finalizată): 21 proiecte
  
  
• În construcție: 53 proiecte
  
  
• Amenajări (și lucrări conexe): 5 proiecte
  
  
• Finalizate: 2 proiecte

Tip construcții:

• Construcții noi de linii ferate: 18 proiecte
  
  
• Renovări (reabilitări): 9 proiecte
  
  
• Reparații (înlocuire șină, traversă etc.): 146 proiecte
  
  
• Modernizări (de infrastructură pentru viteze crescute): 30 proiecte
  
  
• Extinderi de capacitate: 3 proiecte

Proiecte majore și priorități (2025–2028)

CFR Infrastructură și Ministerul Transporturilor se concentrează pe finalizarea marilor coridoare TEN-T și pe modernizarea infrastructurii cheie:

• Modernizarea Coridorului IV (Brașov–Sighișoara și Simeria–Gurasada–km 614). Loturile Brașov-Sighișoara (APAȚA-Cața) și Simeria-Curtici (km 614–Simeria) sunt în curs de execuție.
  
  
• Modernizarea Coridorului IV, ramura sudică (Caransebeș-Craiova) şi a tronsonului București-Giurgiu. Acestea includ și electrificare și lucrări de infrastructură pentru fluxul de marfă și pasageri internațional.
  
  
• Modernizarea liniei Cluj-Oradea-Episcopia Bihor (incl. deschideri parțiale ale loturilor din PNRR).
  
  
• Modernizarea căii ferate de acces în Portul Constanța și decongestionarea magistralei Constanța-București.
  
  
• Revitalizarea stațiilor de cale ferată (gară, poduri, tunele, sisteme de semnalizare) și modernizarea Gării de Nord București (pentru flux urban și intermodal).
  
  
• Eliminarea restricțiilor de viteză pe coridoarele TEN-T centrale și globale (câteva sectoare vizează viteze de 160 km/h pentru pasageri și 120 km/h pentru marfă).
  
  
• Materiel rulant:Autoritatea Feroviară Română (ARF) pregătește achiziții majore de vehicule: 62 rame electrice regionale (RE-R1), 60 rame electrice (RE-R2), 5 trenuri electrice inter-regionale (RE-IR3), 12 trenuri electrice cu hidrogen (RE-H), 39 locomotive electrice (16 pentru pasageri + 23 de manevră LE2), și un sistem integrat de vânzare a biletelor.

În acest moment, CFR SA execută lucrări pe aproximativ 1.234 km de cale ferată (din care 416 km pe coridorul Rin-Dunăre, loturile Simeria-Km 614 și Brașov-Sighișoara, și 166 km pe linia Cluj-Oradea).

Pe încă 652 km se fac lucrări de tip „quick wins” (reînnoiri de suprastructură: București-Pitești, linii în Portul Constanța, Dârmănești-Vicsani etc.). De asemenea, sunt în pregătire contracte de proiectare/execuție pentru 280 km de traseu noi (Craiova–Caransebeș și Giurgiu) plus electrificări adiționale.

Provocări și oportunități

Infrastructura feroviară este îmbătrânită (multe segmente construite cu peste un secol în urmă), executarea proiectelor suferă blocaje birocratice (avize, exproprieri, arheologie, relocări utilități), iar parcul rulant actual este în mare parte învechit.

Conform Asociației Pro Infrastructură, traficul feroviar domestic scade: în 2024 numărul de pasageri a scăzut cu 4% și cel de marfă cu 11%, iar CFR Călători a anulat circa 25% din trenuri față de program.

ONG-ul atrage atenția că progresul lucrărilor e lent (de exemplu, loturile Simeria-Curtici au avans fizic anual doar 5–8%), punând sub semnul întrebării finalizarea la termen (2026) a proiectelor din PNRR.

România beneficiază de alocări europene și naționale substanțiale. Peste 8 miliarde USD (aprox. 7,5 mld €) sunt desemnate pentru transport 2021–2027, din care 3 mld € au fost deja efectiv decontați până la început 2025.

Poziția geostrategică între Europa Centrală și Marea Neagră avantajează creșterea traficului feroviar de tranzit și de mărfuri. Piața feroviară națională se diversifică: operatorii privați (feroviari marfă și regionali) au câștigat cotă de piață în ultimii ani.  Totodată, există un avânt politic pentru reforme: prin PNRR și Inițiativa Celor Trei Mări se pune accent pe decarbonizare (tranziție la CF moderne) și pe conectivitate ridicată (infrastructură interoperabilă).

În concluzie, România are o bază feroviară extinsă și resurse de finanțare istoric de mari, dar implementarea proiectelor rămâne provocatoare. Rapoartele recente arată întârzieri semnificative și scăderi de trafic feroviar, în timp ce autoritățile proiectează finalizarea unor mari modernizări de coridor și achiziții de material rulant în următorii ani.