Piața construcțiilor din România are un pronunțat caracter sezonier, cu perioade în care activitatea pe șantiere se intensifică și intervale în care ritmul încetinește vizibil.
Aceste fluctuații sunt influențate de factori diverși, de la condițiile meteo la sărbători și până la contextul economic. În continuare, vom analiza modul în care evoluează lunar numărul de proiecte de construcții (conform datelor VICTA pentru anii 2024 și 2025) și vom examina cauzele din spatele vârfurilor și declinurilor sezoniere, incluzând și perspective din surse oficiale și media.
Evoluția lunară a proiectelor în 2024 și 2025
Pentru a înțelege sezonalitatea, privim mai întâi datele lunare ale numărul de proiecte monitorizate de VICTA în 2024 și 2025. Tabelul de mai jos prezintă numărul de proiecte în fiecare lună, alături de variația procentuală a anului 2025 față de aceeași lună din 2024:
| Luna | Proiecte 2024 | Proiecte 2025 | Variație 2025 vs 2024 |
| ianuarie | 1.740 | 2.032 | +16,8% |
| februarie | 1.601 | 2.348 | +46,7% |
| martie | 1.467 | 2.393 | +63,1% |
| aprilie | 2.020 | 1.807 | –10,5% |
| mai | 1.807 | 2.421 | +34,0% |
| iunie | 1.443 | 2.661 | +84,4% |
| iulie | 2.449 | 2.729 | +11,4% |
| august | 3.008 | 2.995 | –0,4% |
| septembrie | 4.603 | 4.474 | –2,8% |
| octombrie | 6.392 | 6.720 | +5,1% |
| noiembrie | 6.107 | 6.563 | +7,5% |
| decembrie | 5.022 | 5.063 | +0,8% |
În ambii ani, activitatea a fost relativ redusă în primele luni, a accelerat semnificativ vara și a atins un maxim în toamnă. Luna octombrie a fost vârful absolut în ambele cazuri (6.392 proiecte în octombrie 2024 și 6.720 în octombrie 2025).
După octombrie, s-a observat o ușoară scădere în noiembrie și o reducere mai accentuată în decembrie, însă chiar și așa finalul de an a menținut un nivel ridicat comparativ cu începutul anului. De exemplu, decembrie 2025 a avut peste 5.000 de proiecte noi, de aproape două ori mai multe decât în martie 2025, ceea ce arată că sfârșitul de an rămâne activ, în pofida apropierii sezonului rece.
Pe ansamblu, 2025 a depășit 2024 ca volum de proiecte. Numărul total de proiecte monitorizate a fost de peste 42.000 în 2025, față de 37.659 în 2024, un avans de peste 12%. Această creștere robustă de la un an la altul a fost alimentată mai ales de investițiile private în locuințe și de finanțările europene (PNRR și alte programe), care au adus multe proiecte noi în piață.
Cu toate acestea, tendința ascendentă a fost însoțită și de presiuni. Inflația ridicată și schimbările fiscale (precum reintroducerea unor impozite în construcții și eliminarea facilităților pentru muncitorii din domeniu) au crescut costurile materialelor și forței de muncă, reducând marjele companiilor și apetitul unor investitori.
Spre finalul lui 2025, acești factori macroeconomici au temperat entuziasmul, managerii anticipând o posibilă frânare a volumului de lucrări în perioada următoare, iar dezvoltatorii privați devenind mai prudenți în a lansa proiecte noi.
În consecință, sezonul de iarnă 2025-2026 a debutat cu un optimism moderat în construcții, bazat pe proiectele publice deja finanțate, dar și cu precauție din cauza costurilor și a incertitudinilor legislative.
Impactul factorilor economici și de finanțare
Evoluția sezonieră a pieței construcțiilor nu poate fi separată de contextul economic general. Uneori, ceea ce pare un efect sezonier este amplificat sau atenuat de factori financiari. Un exemplu clar este diferența dintre începutul anului 2024 și 2025.
În iarna 2023-2024, sectorul construcțiilor a trecut printr-o contracție severă, cauzată în special de probleme financiare. Potrivit Adrianei Iftime (FPSC), în intervalul noiembrie 2023 – ianuarie 2024 volumul lucrărilor s-a prăbușit cu peste 60%, aducând sectorul la nivelurile de la sfârșitul anului 2021.
Motivele au ținut de întârzieri mari la plata facturilor în sectorul public, multe proiecte de infrastructură au rămas fără finanțare curentă, dar și de blocajul din sectorul privat rezidențial, unde creșterea dobânzilor și scumpirea materialelor au descurajat investițiile.
Astfel, începutul lui 2024 a fost unul anemic. Lunile ianuarie-martie 2024 au avut un număr de proiecte noi relativ scăzut (sub 1.500 în martie 2024).
Prin contrast, 2025 a început în forță, dar și aici contextul economic a jucat un rol. Salturile masive de +47% în februarie 2025 și +63% în martie 2025 față de anul precedent nu au fost doar efectul vremii sau al sezonului, ci și al efectului de bază, comparația se făcea cu niște luni din 2024 neobișnuit de slabe.
În termeni absoluți însă, începutul lui 2025 a fost într-adevăr mai bun. S-au lansat peste 2.000 de proiecte în ianuarie și peste 2.300 în februarie 2025, valori peste medie.
Ce a alimentat această majorare? Pe lângă o situație financiară ameliorată (plățile restante au început să fie deblocate, iar guvernul a venit cu noi programe de investiții), a contat și intrarea în piață a unor finanțări europene. Multe proiecte pe fonduri PNRR sau locale au demarat la începutul lui 2025, ceea ce a animat piața chiar în lunile de iarnă. Acest lucru a compensat parțial sezonalitatea obișnuită, făcând ca ianuarie și februarie 2025 să fie peste așteptări de active.
Spre finalul lui 2025, factorii economici au readus o notă de prudență. Inflația persistent ridicată (România a încheiat 2025 cu cea mai mare inflație din UE, 8,6%) și creșterea costurilor de finanțare (dobânzi mari la credite) au început să se reflecte în deciziile investitorilor.
Pe de altă parte, sectorul public și marile investiții în infrastructură au continuat să joace rolul de motor. Chiar dacă unele proiecte au fost încetinite de birocrație sau de lipsa temporară de fonduri, guvernul a anunțat pentru 2026 un portofoliu masiv de lucrări prioritare (autostrăzi, căi ferate, spitale regionale etc.) cu valoare de sute de miliarde de lei.
Aceste investiții majore, finanțate în bună parte din surse europene, asigură că piața construcțiilor nu va duce lipsă de front de lucru. Așadar, chiar dacă mediul economic impune prudență, cererea generată de proiectele de infrastructură și utilități va menține un nivel de activitate ridicat.
Provocarea rămâne asigurarea fluxurilor de numerar. De exemplu, Asociația Pro Infrastructură avertiza la sfârșitului lui 2025 că fondurile pentru plățile către constructori sunt deja la limită, deci există riscul de întârzieri de plăți dacă nu se realocă urgent bugete, ceea ce ar putea perturba șantierele viitoare.
Concluzie
Tendințele actuale sugerează că 2026 va începe cu un volum de lucru încă ridicat, susținut de proiectele deja lansate și de cele publice în curs, dar cu prudență sporită din cauza costurilor în creștere și a schimbărilor legislative.
Sezonier, ne putem aștepta ca modelul cunoscut să continue. Adică un avânt odată cu primăvara târzie, accelerare vara, apogeu la început de toamnă, apoi o nouă calmare odată cu revenirea frigului.
Pentru un domeniu atât de dependent de condițiile externe, a citi corect anotimpurile și climatul economic devine cheia succesului în construcții.
