În ritmul accelerat al urbanizării, metrul pătrat construit a devenit noua unitate de influență. Cine construiește cel mai mult? Ce tip de clădiri ocupă cel mai mult din teritoriu? Și, mai ales, ce spun aceste date despre prioritățile noastre ca societate?
2024: Anul celor 10 milioane de metri pătrați
Anul 2024 a marcat un nou record: peste 10,39 milioane mp construiți în toată țara, distribuiți în 6.170 de proiecte finalizate. În topul județelor „cuceritoare” domină capitala economică și regională a României:
- București: 1,48 mil. mp
- Timiș: 1,27 mil. mp
- Cluj: 924.170 mp
- Ilfov: 714.840 mp
- Constanța: 558.507 mp
- Bihor: 458.759 mp
Dacă am reprezenta aceste cifre pe o hartă, am vedea o Românie construită dinspre centru și vest, cu Bucureștiul ca nucleu dominant.
Ce tip de construcții „ocupă terenul”?
Cele mai mari suprafețe au fost construite pentru:
- Clădiri rezidențiale private: 4,27 mil. mp
- Retail: 2,57 mil. mp
- Industrial: 2,56 mil. mp
- Birouri/Comercial: 2,30 mil. mp
- Hotel & Relaxare: 2,17 mil. mp
De remarcat că, deși locuirea e prioritară, retailul și spațiile industriale rivalizează ca suprafață, o reflecție a creșterii consumului și a reindustrializării parțiale.
2025: Cine cucerește metru cu metru?
Datele pentru primele 5 luni din 2025 arată o tendință clară: ritmul de construcție se menține ridicat, cu 5,62 mil. mp deja finalizați în 2.612 proiecte. Surpriza? Bucureștiul e depășit de Ilfov și Brașov:
- Ilfov: 612.811 mp
- Brașov: 539.485 mp
- București: 522.940 mp
- Iași: 520.031 mp
- Bihor: 432.525 mp
Avem astfel o reconfigurare a liderilor: orașele regionale devin tot mai influente.
Care sunt noile fronturi de construcție?
- Clădiri rezidențiale private: 3 mil. mp
- Retail: 1,39 mil. mp
- Birouri/Comercial: 1,40 mil. mp
- Industrial: 1,33 mil. mp
Locuirea continuă să domine, dar remarcăm creșteri importante la birouri și spații comerciale, semn al revenirii investițiilor în servicii și spații de lucru post-pandemie.
Teritoriul construit = barometrul schimbării
Această analiză ne arată o Românie în plină transformare. Clădirile nu sunt doar infrastructură, ci expresii ale priorităților economice, sociale și politice. Cine domină suprafața construită controlează, de fapt, ritmul dezvoltării.
Va rămâne Bucureștiul campionul absolut sau vom asista la o „federalizare” a metrului pătrat? În ce măsură retailul va eclipsa locuirea? Vom vedea infrastructura sau construcțiile publice recâștigând teren?
Un lucru e sigur: bătălia pentru metru pătrat e departe de a se fi încheiat.
Citește și:
