La sfârșitul anului 2023, România a făcut primii pași concreți în definirea unui cadru legal BIM. Guvernul a aprobat, printr-un Memorandum din septembrie 2023, Foaia de parcurs pentru implementarea metodologiei BIM la nivel național în proiectele publice.
În conformitate cu acest plan, implementarea BIM este structurată pe patru etape (2022–2028), de la pilotarea conceptului și constituirea unui grup de lucru, până la proiecte pilot în sectorul public (etapa 3) și, în final, extinderea pe scară largă a metodologiei (etapa 4). Astfel, Ordinul MDLPA 2221/2023 (publicat în MO nr. 950 bis din 20 octombrie 2023) a aprobat reglementarea tehnică “Ghid privind managementul și monitorizarea informațiilor generate în sistem BIM” (RTC-8/2022) și Ordinul 2224/2023 – “Ghid privind utilizarea instrumentelor BIM în generarea și gestionarea datelor digitale aferente construcțiilor” (RTC-9/2022).
Aceste ghiduri tehnice se aplică inițial proiectelor-pilot finanțate din fonduri publice (etapa 3), marcând începutul unui cadru normativ BIM în România.
BIM, dincolo de 3D: o cheie strategică, nu doar un software
Deși Building Information Modelling (BIM) este considerat deja un standard în multe state europene pentru proiectele de infrastructură și construcții civile, în România adoptarea acestuia rămâne ezitantă. Motivele sunt variate: lipsa reglementărilor clare, nivelul scăzut de digitalizare, dar și percepția greșită că BIM ar fi doar o formă avansată de modelare 3D.
Mario Proell, CEO al Porr Construct, oferă o perspectivă clară asupra acestui decalaj: „Una dintre cele mai subestimate tehnologii din sectorul construcțiilor din România este Building Information Modelling (BIM). Realitatea este că BIM nu este doar modelare 3D, ci o schimbare esențială de paradigmă, un proces complet de gestionare a informației pe întreg ciclul de viață al unei construcții.”
Acesta subliniază multiplele beneficii concrete ale adoptării BIM: reducerea erorilor din proiectare, anticiparea conflictelor în execuție, optimizarea planificării și a bugetelor, precum și creșterea transparenței între toate părțile implicate.
„BIM este un adevărat game changer, o cheie strategică pentru digitalizarea și profesionalizarea domeniului construcțiilor,” conchide Mario Proell.
Oamenii, cheia digitalizării reale
Una dintre cele mai frecvente confuzii este reducerea transformării digitale la o chestiune tehnică. În realitate, resursa umană este pilonul central al oricărei schimbări reale.
„Pregătim viitorul firmei prin angajarea de tineri absolvenți, pe care îi formăm în cadrul echipei, astfel încât să se adapteze rapid la noile cerințe ale industriei,” explică Alexandru Tudose, General Manager al AGM Construct Group. Este o strategie din ce în ce mai des întâlnită: investiția în tineri aduce nu doar energie nouă, ci și o deschidere nativă către tehnologie și colaborare.
La fel de importantă este educarea pieței în ansamblu. Lipsa de informare rămâne un obstacol major în calea adoptării BIM și a digitalizării. Lucian Anghel, CEO al EnergyPal, oferă un exemplu concret din zona energetică, dar aplicabil și în construcții: „Am constatat că mulți beneficiari finali sau chiar dezvoltatori nu sunt suficient informați pentru a lua decizii eficiente și sustenabile. De aceea avem planuri de educare a pieței.”
Este clar: transformarea nu vine doar de sus în jos, prin reglementări și standarde, ci și de jos în sus, prin formare continuă, colaborare intersectorială și cultivarea unei culturi a inovației.
Comparativ: România versus UE
În multe țări europene BIM este deja parte integrantă a achizițiilor publice. De pildă, în Regatul Unit guvernul a impus BIM de nivel 2 pentru toate proiectele publice încă din aprilie 2016.
Țările nordice (Norvegia, Danemarca, Finlanda, Suedia) au mandatele BIM implementate pentru proiectele statului. În Germania, BIM este obligatoriu pentru toate proiectele de infrastructură federală și pentru clădirile publice din 1 ianuarie 2021, iar guvernul federal a lansat inițiativa „BIM Deutschland” pentru a sprijini tranziția.
La nivel de Uniune Europeană, Directiva 2014/24/EU privind achizițiile publice a încurajat ferm digitalizarea din construcții și utilizarea BIM în proiectele finanțate din fonduri publice.
În schimb, România este abia la început. Până de curând nu exista nicio cerință BIM obligatorie în legile românești. Pasul de bază a fost armonizarea cu standardele europene: în iulie 2023 a fost tradus și publicat în Monitorul Oficial standardul SR EN ISO 19650-1:2019 (organizarea informațiilor în format digital) și continuă procesul de adopție.
În paralel, memorandumul guvernamental și noile ghiduri au urmărit consolidarea unui cadru coerent: „Adoptarea standardelor europene BIM a reprezentat unul dintre demersurile realizate la nivel național pentru stabilirea unui cadru general, facil, coerent și transparent pentru activitățile de construcții”. Practic, România încearcă să recupereze decalajul prin inițiative legislative, în vreme ce alte state sunt deja la faza de implementare extinsă.
Ai citit doar începutul poveștii. Articolul complet despre BIM și transformarea digitală a construcțiilor îl găsești în Top 100 Antreprenori Generali în Construcții, ediția 2025. Precomandă AICI, livrările încep la începutul lui octombrie.
