Arhitectura, tehnologia și oamenii nu mai sunt astăzi trei capitole distincte, ci un singur discurs pe care Leviatan l-a transformat într-o paradigmă de lucru.

2024 a fost anul în care această viziune s-a validat pe deplin, prin proiecte-cheie pentru infrastructura militară și medicală, prin programe ample de consolidare seismică și prin platformele dezvoltate intern, CIM și AIM.

În tot acest proces, însă, Cătălin Podaru nu pierde din vedere esențialul: tehnologia poate oferi viteză și precizie, dar oamenii sunt cei care dau direcție, sens și coerență. De aceea, interviul de față nu este doar o radiografie a unui an spectaculos, ci o declarație despre cum se poate construi, în România, o arhitectură care să treacă dincolo de ziduri și planșe, pentru a deveni un veritabil mecanism de reziliență națională.

Cum a evoluat LEVIATAN în anul financiar 2024? Care au fost principalele repere și realizări care v-au consolidat poziția în piața de arhitectură din România?

În 2024, compania Leviatan Design a înregistrat o traiectorie ascendentă remarcabilă, reușind să devină liderul pieței de arhitectură din România, prin realizarea mai multor proiecte cu impact strategic și creșterea cifrei de afaceri cu 34% față de anul precedent. 

Printre reperele esențiale ale anului trecut se numără realizarea și livrarea unor proiecte de infrastructură militară și de sănătate esențiale pentru dezvoltarea României, precum și implicarea activă în consolidarea fondului construit cu risc seismic din Capitală. 

În paralel cu dezvoltarea proiectelor de anvergură, 2024 a fost un an în care Leviatan Design a făcut pași importanți în consolidarea ecosistemului digital, gândit pentru a susține procesele complexe. Astfel, compania a identificat oportunități majore în interconectarea și automatizarea fluxurilor de date, pe care le-a transformat în direcții strategice pentru creșterea performanței operaționale.

La câțiva ani după implementarea standardului BIM, Leviatan a continuat să dezvolte propria platformă CIM (Construction Information Management), care integrează fluxurile esențiale din jurul echipei. În plus, compania a avansat către o nouă paradigmă organizațională, denumită AIM (Artificial Intelligence Management), care facilitează utilizarea inteligentă a datelor și a instrumentelor de AI în cadrul activităților, cu efect direct asupra eficienței echipei.

Această orientare strategică către digitalizare și inovație, dublată de un portofoliu solid de proiecte relevante pentru infrastructura esențială a României, a contribuit decisiv la afirmarea Leviatan Design ca lider al pieței de arhitectură din România. 

Care au fost cele mai importante proiecte încheiate în 2024 și cum au contribuit acestea la consolidarea poziției voastre de lider?

Anul trecut, mai multe proiecte importante realizate de echipa Leviatan au avut un rol esențial în afirmarea companiei ca lider pe piața de arhitectură din România. Aceste proiecte nu doar că au presupus un grad ridicat de complexitate tehnică, dar au avut și o importanță strategică pentru infrastructura națională, contribuind semnificativ la consolidarea poziției în industrie.

Unul dintre proiectele derulate de Leviatan Design în anul 2024 a presupus proiectarea de noi facilități de depozitare și întreținere a tehnicii militare pentru Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”, care să contribuie la întărirea capacităților de apărare ale României și sprijinirea operațiunilor NATO din regiune.

Tot anul trecut a fost încheiată etapa de proiectare pentru noul Spital Județean de Urgență din Reșița, o clădire cu un regim de înălțime de S+P+5E și o suprafață desfășurată de aproximativ 49.000 mp. Proiectul a inclus și clădiri conexe, atingând în total circa 60.000 mp.

Un alt pilon important al activității desfășurate anul trecut de Leviatan Design a fost contribuția la consolidarea clădirilor cu risc seismic din București. 

Specialiștii Leviatan au predat către Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) zeci de audituri energetice și proiecte tehnice (DALI și DTAC), conformate nu doar pentru a respecta concluziile expertizelor tehnice ce urmăresc creșterea gradului de siguranță a clădirilor, dar și pentru a urmări creșterea eficienței energetice și adaptarea acestora la cerințele actuale de locuire, conform normelor și standardelor în vigoare. 

Există diferențe semnificative față de anii 2023-2024, în ceea ce privește cererea, bugetele clienților sau mentalitatea acestora? Observați o maturizare a pieței?

Față de anii 2023-2024, piața de arhitectură din România a trecut în anul 2025 într-o etapă de profesionalizare. Cererea nu s-a diminuat, dar s-a transformat: clienții nu mai caută doar proiecte rapide și atractive vizual, ci soluții bine fundamentate, sustenabile și eficiente energetic. 

Nevoia de arhitectură integrată, care să țină cont de bugete realiste, reglementări stricte și un ciclu de viață sustenabil, este mai prezentă ca oricând.

Bugetele alocate serviciilor de arhitectură sunt astăzi gestionate cu mai multă rigoare nu din dorința de a reduce, ci din nevoia de a fundamenta mai bine fiecare decizie, estetică, funcțională sau tehnică.

Apetitul pentru tehnologie – BIM, AI, VR și GIS – a devenit normă, iar sustenabilitatea nu mai este un „nice to have”, ci o cerință de bază.

Această transformare produce o selecție naturală în piață. Rămân relevante birourile care oferă mai mult decât design, adică expertiză, coordonare, responsabilitate și viziune. Așadar, considerăm că anul 2025 aduce o maturizare autentică a profesiei și a pieței arhitecturale românești.

Cum ați gestionat balanța dintre investițiile în tehnologie și optimizarea costurilor operaționale în 2024, pentru a maximiza rentabilitatea fără a compromite calitatea proiectelor?

Noi privim investițiile în tehnologie nu ca pe o cheltuială suplimentară, ci ca pe o cale necesară pentru a susține eficiența și calitatea în paralel. Toate soluțiile pe care le-am dezvoltat ne-au permis să reducem erorile în procesul de proiectare și să livrăm rapid proiecte la un nivel ridicat de calitate. 

Implementarea instrumentelor precum Microsoft Copilot ne-a ajutat să optimizăm procesele interne, eliberând timp pentru activități cu valoare strategică. Nu am făcut compromisuri în ceea ce privește calitatea, pentru că tehnologia, atunci când este aplicată inteligent, devine o formă de economisire și nu de risipă.

Care a fost cel mai neașteptat insight tehnologic pe care l-ați descoperit în ultimul an și care v-a schimbat complet modul de gândire în abordarea proiectelor?

Evoluția inteligenței artificiale are capacitatea de a ne surprinde constant, însă cel mai valoros insight tehnologic din ultimul an a fost descoperirea faptului că fluxurile de date complexe și instrumentele AI pot fi integrate și gestionate într-o paradigmă unitară, pe care noi o numim AIM (Artificial Intelligence Management). Acest sistem ne-a schimbat radical modul de gândire și abordarea proiectelor.

Prin AIM am descoperit că eficiența și satisfacția în activitățile zilnice pot crește cu până la 40-50%. Practic, am transformat provocarea adaptării la tehnologie într-un avantaj real și direct pentru oameni, reflectat imediat în calitatea și rapiditatea proiectelor livrate.

Trei lucruri care, dacă s-ar schimba mâine în legislație, ar revoluționa acest sector?

În primul rând, ar trebui schimbat modelul de achiziție pentru proiectele strategice, astfel încât să răspundă unor nevoi imediate. De exemplu, în Grecia, Polonia, Finlanda sau SUA, procesul e mult mai rapid.

În al doilea rând, ar trebui micșorat termenul de eliberare al autorizațiilor de construire sau al avizelor de utilități. În unele cazuri, eliberarea avizelor durează un an sau doi și nu e normal să fie așa în cazul proiectelor strategice. Avizele pentru utilități ar trebui să reprezinte o prioritate maximă, cu un termen limită bine stabilit, pentru a permite implementarea acestor proiecte și respectarea acordurilor sau a angajamentelor internaționale. 

Iar în al treilea rând, ar fi nevoie de o regândire a duratei alocate pentru dezvoltarea proiectelor de construcții, având în vedere că timpul de realizare a studiilor de fezabilitate și a proiectelor este de 5 ori mai mic în România decât în alte țări. 

Care e tehnologia pe care ați paria azi, dar care încă nu e adoptată pe scară largă în România?

Designul generativ, o tehnologie bazată pe inteligență artificială, nu este folosit încă pe scară largă în România, însă ar putea transforma radical modul în care sunt dezvoltate proiectele de arhitectură. Această abordare permite generarea rapidă a numeroase variante de proiectare, optimizate simultan din punct de vedere structural, energetic și funcțional.

Beneficiile sunt semnificative: decizii mai bune într-un timp mai scurt, soluții mai sustenabile și proiecte care răspund mult mai precis contextului și nevoilor reale ale oamenilor. Astfel, designul generativ poate schimba profund relația dintre arhitectură și comunitate, livrând spații mai inteligente și mai adaptate vieții cotidiene.

Dacă ar fi să priviți înapoi peste întreaga călătorie a LEVIATAN, care este momentul definitoriu care v-a schimbat cu adevărat ca lider și ca echipă?

Momentul definitoriu a fost cel în care am înțeles că tehnologiile de ultimă generație pot deveni un veritabil atu și că acestea nu ne ajută doar să proiectăm mai rapid sau mai eficient, ci ne oferă șansa extraordinară de a livra proiecte de top către clienți, chiar înainte de termen.

Interviul complet poate fi citit în ediția 2025 a publicației „Cele Mai Puternice 100 Firme de Arhitectură din România”.

Află cine sunt și cum definesc noile tendințe și provocări din piață cei mai puternici 100 de arhitecți și proiectanți din România. COMANDĂ ACUM