Bucureștiul se confruntă cu o problemă majoră legată de vulnerabilitatea seismică a clădirilor sale. Conform datelor oficiale, în Capitală există aproximativ 8.000 de clădiri cu potențial risc seismic, dintre care se estimează că între 1.500 și 2.000 sunt încadrate în clasele I și II de risc seismic.

Distribuția clădirilor cu risc seismic pe clase:

• Clasa I de risc seismic: Aceste clădiri prezintă un risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. În București, există 363 de astfel de imobile.
  
  
• Clasa a II-a de risc seismic: Clădirile din această categorie pot suferi avarii structurale semnificative în timpul unui seism puternic. În Capitală, 373 de imobile sunt încadrate în această clasă

Zonele cu cea mai mare concentrare de imobile cu risc seismic în București includ:

• Centrul Vechi al Capitalei: Numeroase clădiri istorice neconsolidate.
  
  
• Cartierul Pantelimon: Caracterizat prin blocuri construite în perioada comunistă.
  
  
• Zona Băneasa: Afectată de condiții de sol nefavorabile.
  
  
• Cartierele Militari, Panduri, Drumul Taberei și Crângași: Cu o densitate mare de construcții vechi

Eforturi de consolidare

Autoritățile locale au inițiat programe de consolidare a clădirilor vulnerabile. Cu toate acestea, ritmul acestor lucrări este lent, fiind influențat de complexitatea procesului și de resursele limitate.

Primăria Capitalei a demarat, în 2023, o evaluare vizuală rapidă a clădirilor cu potențial risc seismic, conform noii legi a consolidării. Se preconizează finalizarea acestei evaluări până la sfârșitul anului 2025, ceea ce va oferi o imagine clară asupra necesităților de intervenție și a resurselor financiare implicate.

În 2024, potrivit Victa, singura asistentă de vânzări pe șantier, au fost monitorizate 20 de proiecte de consolidare seismică la nivel național, din care 6 sunt în capitală. De la începutul anului 2025, alte 4 astfel de proiecte s-au adăugat la nivel național. Valoarea totală a celor de 24 de proiecte se ridică la 572,11 milioane RON, cu o suprafață de 148,593 mp.

Ministrul Cseke Attila a reiterat că finanțarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanțare.

Astfel, în cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, au fost semnate 66 de contracte de finanțare, în valoare de 1.126.198.835 de lei, din care 7 contracte, în valoare de 258.497.594,34 de lei, pentru blocuri de locuințe.

„Avem prea puține contracte la nivel național și la nivelul municipiului București, în condițiile în care Capitala țării este printre primele 10 Capitale din lume expuse riscului seismic. Pentru că viața și siguranța oamenilor este cea mai importantă, trebuie să reușim să consolidăm cât mai multe dintre aceste clădiri, în fiecare an, inclusiv în București”, a spus ministrul.

Pentru a înțelege mai bine distribuția riscului seismic, Ministerul Dezvoltării a publicat o hartă interactivă care prezintă valorile de vârf ale accelerației terenului pentru proiectarea la cutremur la nivelul României.

Bucureștiul nu este pregătit pentru un cutremur major

Un studiu recent realizat de Fundația Comunitară București, prin programul Bucureștiul Pregătit, arată că 82% dintre locuitorii Capitalei consideră că Bucureștiul nu este pregătit pentru un cutremur major. 

În plus, studiul arată că 45% dintre respondenți nu au luat încă măsuri de protecție, deși recunosc că ar trebui. Iar doar 23% dintre bucureșteni s-au informat prin cursuri sau ghiduri și doar 15% și-au făcut un plan de acțiune în caz de cutremur.

La 48 de ani după cutremurul devastator din 1977, teama de cutremure rămâne foarte ridicată. 59% dintre bucureșteni consideră cutremurele ca fiind un pericol major, plasându-le pe locul doi printre motivele de îngrijorare, după problemele de sănătate personală (70%), iar 57% se simt vulnerabili în fața unui cutremur major. 

„Bucureștiul se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre și este unul dintre primele 10 orașe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale.

Cutremurul din 4 martie 1977 a provocat cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel național 1.578 de persoane și-au pierdut viața (1.424 în București) și 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București). Un număr de 32 de clădiri de înălțime mare sau medie s-au prăbușit în Capitală, 32.900 de locuințe au fost grav avariate la nivel național, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectați.

48 de ani de ani mai târziu, un cutremur similar ar avea probabil efecte și mai devastatoare. În fața unui astfel de pericol iminent, pregătirea nu mai este o opțiune, ci o necesitate urgentă”, spune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundației Comunitare București.

În ceea ce privește încrederea bucureștenilor în măsurile de pregătire pentru un cutremur, 6 din 10 persoane preferă să se bazeze pe propria lor capacitate. 40% au încredere în autoritățile competente (DSU/ISU), un procent similar se sprijină pe familie și apropiați, iar doar 14% au încredere în Primărie și autoritățile locale.

Citește și: