Conform unui raport OECD, România are 16.507 școli cu 2.760.158 elevi, iar în medie, un elev urban „împarte” școala cu de 4 ori mai mulți colegi decât unul rural (354 vs 83 elevi/școală). Rural domină în număr de școli, dar urban domină în număr de elevi. Această structură afectează și infrastructura, școlile rurale, fiind mici și numeroase, au resurse mai reduse.

Conform INS (iulie 2022), 95% din cele 5.700 unități școlare (preuniversitare) au cel puțin un teren sportiv exterior, iar 82% au şi o sală de sport. La nivel național aceste cifre „arată bine”, dar ascund diferențe mari între medii: datele World Vision arată că „sălile de sport lipsesc din mai mult de 50% din școli, mai ales în mediul rural”.

Practic, multe școli rurale nu au sală sau au una foarte veche/degradată; orele de sport se țin adesea în săli de clasă. De asemenea, multe terenuri exterioare sunt neamenajate (căprioare stricte, suprafețe accidentate etc.). Un sondaj World Vision arată că 56% dintre profesori de sport menționează explicit lipsa unui spațiu de antrenament dedicat drept principală deficiență.

Suprafața sportivă per elev

Estimativ, o sală de sport modernă de dimensiuni școlare poate avea aproximat 600 mp (de ex. 18×34 m). La o școală urbană cu 300 elevi, aceasta ar însemna doar 2 mp pe elev. Un teren de dimensiuni medii (5000 mp) ar oferi aproape 16-17 mp/ elev (5000/300).

În școlile rurale mici, cifrele teoretice ar fi mai mari (aproximativ 7,5 mp în sală la 80 elevi și 62 mp pe teren), însă în practică multe școli rurale nu dispun de sală deloc, elevii folosesc săli de clasă.

Ce spune orarul, ce permite realitatea

Curricula națională prevede în general 2 ore de educație fizică pe săptămână per elev. Recent, ministrul Sportului a sugerat creșterea până la 5 ore/săptămână (record european, numai Ungaria are 5h, majoritatea țărilor UE au 2h). Oricum ar fi, orarul devine greu de aplicat în condițiile actuale:

În realitate, un profesor de sport acoperă adesea mai multe clase. S-au semnalat cazuri când 3–5 clase (de peste 100 elevi) au ore de sport în același interval, dar dispun doar de o singură sală. În aceste situații, orele rămase (din cauza lipsei de sală) se anulează sau se mută în clase uzuale (mai puțin spațiu).

Ziarul Financiar notează că, deși numărul orelor e stabilit, multe “ore de sport nici nu se întâmplă” în practică. În mediul rural, orele de sport sunt adesea folosite de școală doar “pentru completarea normei” (fără conținut veritabil sportiv). Astfel, capacitatea reală a infrastructurii (număr de ore de sport susţinute) este mai mică decât cea teoretică.

Ce spun cifrele VICTA despre proiectele din educație?

Începând cu 2025, Victa monitorizează 1377 de proiecte educaționale (școli, grădinițe, licee, facultăți), cu o valoare pe șantier de 22,38 miliarde RON, și o suprafață de 5,18 milioane mp.

După tipul construcției, acestea sunt clasificate astfel:

• 473 de construcții noi – 13,63 miliarde RON – 3,43 milioane mp
  
  
• 796 de renovări – 7,90 miliarde RON – 1,54 milioane mp
  
  
• 13 reparații – 88,56 milioane RON – 7,839 mp
  
  
• 13 modernizări – 141,63 milioane RON – 41,512 mp
  
  
• 83 extinderi – 649,76 milioane RON – 159,116 mp

În funcție de finanțare, 172 de proiecte sunt private, cu o valoare pe șantier de 9,14 miliarde RON. În schimb, 1203 proiecte sunt publice, cu o valoare de 13,25 miliarde RON. Alte 3 proiecte sunt investiții public-private, cu o valoare estimată la 3,79 milioane RON.

În cele din urmă, 632 de proiecte sunt în stadii ante-construcție (autorizare, intenție, proiectare, înainte de execuție). În schimb, 448 sunt în construcție, iar 167 în amenajare. Alte 131 de proiecte sunt deja finalizate.

Lipsa unui standard clar pentru spațiul sportiv

Datele arată că spațiul de mișcare în școli este în general insuficient pentru nevoile reale ale elevilor, mai ales în mediul rural.

Nu există norme româneşti recent actualizate care să spună explicit „x metri pătrați de sală per elev”. Singura prevedere concretă este că școala trebuie să aibă sală dacă are mai mult de 200 elevi per ciclul de studiu (Legea educaţiei), dar fără cifre de suprafață.

Țările cu infrastructură excelentă includ frecvent peste 4–5 mp/elev spațiu destinat. De exemplu, ghidurile britanice menționate (NDTA) merg pe 3-5 mp/elev, iar un studiu australian recomandă 3 mp în activități primare. România stă mult sub aceste valori în practică.

Surse: Date statistice și analize din rapoarte OECD și Banca Mondială, rapoarte media (ZF, World Vision), VICTA

Citește și: